Decizia nr. 842 din 27.07.2010

27.07.2010


envoyer l'article par mail title=

privind obligaţia radiodifuzorului S.C. REALITATEA MEDIA S.A. de a acorda dreptul la replică

Către,

S.C. REALITATEA MEDIA S.A.,
BUCUREŞTI, Spl. Unirii nr. 6, Bl : B3A, et.2, camera 4, sector 4
C.U.I. 14080700

pentru postul de televiziune REALITATEA TV
BUCUREŞTI, Piaţa Presei Libere, corp A1 şi Nod A1-A2, corp C2, mezanin

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 27 iulie 2010, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare întocmit în baza reclamaţiei înregistrate sub nr. 9710/16.07.2010, formulată de domnul Fecioru Marius, prin care acesta sesiza faptul că, în cadrul unei ştiri difuzate de postul Realitatea TV, în data de 12.07.2010, publicul nu a fost informat corect.

Postul de televiziune REALITATEA TV aparţine S.C. REALITATEA MEDIA S.A. (licenţa audiovizuală nr. TV 263.2/03.05.2004, decizia de autorizare nr. 704.0-3/20.07.2004).

În fapt, postul de televiziune Realitatea TV a difuzat, în cadrul programului Realitatea de la 07.00, din data de 12.07.2010, o ştire cu titlul „DEMNITARII DONATORI”, cu următorul conţinut :

Prezentatoare : Secretarii de stat care ar putea fi pe lista restructuraţilor, în curând, promisă de premierul Emil Boc, s-au înghesuit să doneze bani în contul deschis pentru combaterea crizei. Este vorba despre Fondul Solidaritatea, unde s-au adunat până acum 700.000 de lei. Printre cele 20 de persoane care au ţinut să se ştie faptul că au contribuit cu bani, 9 sunt angajaţi ai statului. Printre ei, trei secretari de stat şi un subprefect. Toţi riscă să fie concediaţi săptămâna viitoare. Amănunte are Radu Şerbănescu.

Au fost afişate subtitlurile : Mulţi dintre donatorii la Fondul Solidaritatea sunt angajaţi la stat / Cei care au donat pentru combaterea crizei ar putea fi restructuraţi.

Radu Şerbănescu : Promitea săptămâna trecută premierul Emil Boc că săptămâna viitoare vom afla numele secretarilor de stat şi subprefecţilor care-şi vor pierde locul de muncă, în realitate, jumătate din cei care lucrează în acest moment. _ Ca o coincidenţă sau nu, o parte dintre subsecretarii de stat şi un subprefect s-au hotărât să facă public faptul că au donat bani la Fondul Solidaritatea. Este vorba despre secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Constantin Stafie, de Constantin Fecioru, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor, de Irimie Cristian, tot secretar de stat la Ministerul Sănătăţii şi de subprefectul judeţului Hunedoara, Gligor Dorin.
Va trebui, aşadar, să aşteptăm până miercuri, când va fi următoarea şedinţă de Guvern, să vedem dacă gestul lor l-a impresionat sau nu pe premierul Emil Boc, astfel încât să nu-şi piardă locul de muncă. Deocamdată, atât despre acest subiect. La revedere !

În timpul relatării de mai sus, au fost afişate cartoane care au prezentat, succesiv, numele, funcţia şi sumele donate de persoanele menţionate, sub titlul : DONATORI LA FONDUL SOLIDARITATEA.

În urma monitorizării s-a constatat că, în plus faţă de cele sesizate, ştirea a fost difuzată şi în ziua precedentă, 11.07.2010, în cadrul programelor Realitatea de la 14.00 (la ora 14.09) şi Realitatea de la 18.00 (la ora 18.23).

Analizând ştirea din perspectiva aspectelor sesizate de reclamant, care susţine că informaţiile puse la dispoziţia publicului nu sunt corecte, pe de o parte pentru că acesta nu a dorit în mod expres să facă public faptul că a donat bani în Fondul Solidaritatea, iar, pe de altă, pentru că motivul pentru care a făcut acest gest nu a fost acela de a-l impresiona pe premierul Emil Boc, astfel încât să nu-şi piardă locul de muncă, aşa cum a acreditat radiodifuzorul prin prezentarea ştirii, membrii Consiliului au decis că informaţiile, astfel cum au fost prezentate în ştire, nu pot fi considerate reale şi exacte şi sunt de natură a afecta imaginea şi reputaţia reclamantului, căruia nu i s-a dat posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere pe post.

Membrii Consiliului au apreciat că în codiţiile în care donaţiile sunt date publicităţii, fondul Solidaritatea fiind unul transparent, iar persoanele care fac donaţii pot opta pentru publicarea informaţiilor personale, acestea nu pot fi însă acuzate că au ţinut ca acest lucru să fie cunoscut ori că au făcut un astfel de gest întrucât riscau să fie concediaţi.

În aceeaşi şedinţă publică, membrii Consiliului au luat în discuţie şi sesizările formulate de reprezentantul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, înregistrate sub nr. 9678/16.07.2010 şi 9775/20.07.2010, cu privire la unele informaţii incorecte şi calomnioase difuzate de postul Realitatea TV, în cadrul programelor de ştiri Realitatea de la 08.00, Realitatea de la 09.00 şi Realitatea de la 10.00, din data de 15.07.2010.

Potrivit Raportului de monitorizare, ştirea a avut următorul conţinut :

Titluri : TOPUL ŞPĂGII LA LICENŢĂ (Realitatea de la 08.00) şi LICENŢĂ PE BANI NEGRI (Realitatea de la 09.00 şi Realitatea de la 10.00)
Prezentator : Şpaga la examenul de licenţă a devenit deja un lucru comun. Scandalurile pe această temă s-au înmulţit în ultima perioadă, la fel şi cercetările procurorilor. Între timp, studenţii au realizat un top al şpăgilor la licenţă. Care sunt tarifele « off the record » ştie colega mea Florina Timofte.
Florina Timofte : Traficul cu lucrări de licenţă nu mai este o noutate în unele universităţi. În unele cazuri, lucrările pot fi chiar cumpărate la pachet cu examenul respectiv. Uniunea Naţională a Studenţilor a făcut un sondaj printre studenţi şi, pe baza lui, s-a realizat chiar şi topul şpăgilor la licenţă. Cele mai mari sume se plătesc la Academia de Poliţie din Capitală. Studenţii trebuie să scoată din buzunar între 3.000 şi 5.000 de euro. În top apar şi alte universităţi, precum Bioterra din Bucureşti, Dimitrie Cantemir sau Titu Maiorescu. Aici, sumele de bani ajung până la 4.000 de euro.
Şi în universităţile din ţară se practică procedura de a da bani pentru a obţine mai uşor diploma de licenţă. La Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, sau la Universitatea de medicină şi farmacie din Craiova, sumele percepute pornesc de la 2.000 de euro.

Preşedintele UNSR, Ionuţ Poenaru, a explicat pentru presă că procedura este destul de simplă. În primii ani de facultate, studenţii se interesează de la colegii mai mari unde se poate da şpagă. Tot din vorbă-n vorbă se află şi care sunt profesorii care primesc mită. Chiar săptămâna trecută, directorul filialei din Caransebeş a Universităţii Hyperion - Nicoleta Gumă- şi un student complice au fost arestaţi pentru că cereau 1.500 de euro fiecărui student promovat la examenul de licenţă. Printre beneficiari, au fost identificaţi grefieri, poliţişti şi jandarmi.

În timpul primei părţi a prezentării subiectului, alături de Florina Timofte a fost postat, mai întâi, un carton cu textul : CEA MAI MARE ŞPAGĂ LA LICENŢĂ / Sursa : UNSR / Academia de Poliţie « Alexandru Ioan Cuza » Bucureşti / 3.000 – 5.000 €

A urmat expunerea unui alt carton intitulat CELE MAI MARI ŞPĂGI LA LICENŢĂ cu precizările : Sursa : UNSR / Unitatea de învăţământ / Şpaga cerută. Pe acest carton au fost afişate, succesiv, următoarele date :

- Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza - Buc. / 3000-5000 €
- Universitatea Bioterra Bucureşti / 4000 €
- Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Buc. / 2500 – 4000 €
- Universitatea ecologică din Bucureşti / 2000 - 4000 €
- Universitatea natională de Educaţie fizică şi sport Buc./ 2000 - 4000 €
- Universitatea Hyperion Bucureşti / 3000 €
-Universitatea Româno-Americană 2000 – 3000 €

Considerând că informaţiile difuzate de post nu sunt corecte şi apreciind că imaginea i-a fost prejudiciată, reclamantul Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” a solicitat postului Realitatea TV, potrivit susţinerilor din sesizare, acordarea unui drept la replică prin care să-şi expună punctul de vedere cu privire la informaţiile incorecte şi calomnioase aduse la cunoştinţa publicului, drept la replică ce i-a fost respins în mod nejustificat.

Analizând raportul de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că postul a prezentat un material realizat de Uniunea Naţională a Studenţilor, material pe care l-a prezentat publicului ca având caracterul unui sondaj şi din care rezulta un top al sumelor acordate drept „şpagă” pentru promovarea examenului de licenţă.

Consiliul a apreciat că, deşi informaţiile au fost prezentate ca fiind rezultatele unui sondaj, comunicarea acestora către public nu s-a făcut cu respectarea regulilor referitoare la difuzarea sondajelor.

Astfel, în condiţiile în care materialul prezentat publicului nu îndeplinea cerinţele pentru a putea fi considerat un sondaj, în sensul legii, iar prin informaţiile prezentate se aduceau acuzaţii de natură morală sau penală, cu privire la corectitudinea procesului de evaluare la unele instituţii de învăţământ universitar, membrii Consiliului au apreciat că era necesar ca informaţiile, considerate de reclamantă ca fiind neadevărate şi calomnioase, să fie prezentate de post însoţite de un punct de vedere al acesteia.

Prezentarea unui punct de vedere, în opoziţie cu cele difuzate de post, ar fi putut constitui o informare obiectivă a publicului şi i-ar fi oferit acestuia posibilitatea să-şi formeze propria opinie asupra subiectului adus în atenţia sa.

Faţă de aceste aspecte, apreciind că solicitările petenţilor sunt îndreptăţite, membrii Consiliului au decis, în temeiul şi cu respectarea prevederilor art. 66 şi 69 din Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 15 şi 41 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, ca radiodifuzorul S.C. REALITATEA MEDIA S.A. să acorde dreptul la replică domnului secretar de stat Fecioru Marius şi reprezentanţilor Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” în termenul şi condiţiile prevăzute de Decizia nr. 187/2006 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.