privind respingerea contestaţiei formulate de S.C. TELELOVIŞTEA SRL
împotriva Deciziei CNA nr. 179/19.01.2010

Către

S.C. TELELOVIŞTEA SRL
Str. Oţelarilor, bl. 65, sc. A, ap. M2
Sibiu, Jud. Sibiu

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 10 martie 2010, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat contestaţia înregistrată la C.N.A. sub nr. 2688/26.02.2010, prin care S.C. TELELOVIŞTEA SRL a solicitat anularea Deciziei nr. 179/19.01.2010 privind amendarea cu suma de 10.000 lei pentru încălcarea mai multor dispoziţii din legislaţia audiovizuală (art. 74 alin. (3), art. 82 alin. (1), art. 50 alin. (1) şi art. 58 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare).

Consiliul a reanalizat situaţia de fapt care a condus la aplicarea sancţiunii amenzii prin decizia contestată şi a constatat că motivele invocate de petentă nu sunt de natură a atrage revocarea acesteia. În ceea ce priveşte situaţia de fapt, Consiliul a apreciat că radiodifuzorul a încălcat prevederile art. 74 alin. (3) din Legea audiovizualului, în sensul că a retransmis servicii de programe fără a fi înscrise în oferta de servicii şi fără a obţine în prealabil acordul CNA cu privire la modificarea structurii acesteia, iar alte programe, deşi înscrise în oferta aprobată de Consiliu, nu erau retransmise.

De asemenea, S.C. TELELOVIŞTEA S.R.L. a încălcat şi prevederile art. 82 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât în localităţile BOIŞOARA, BUMBUIEŞTI şi GĂUJANI din jud. Vâlcea nu retransmitea programele TVR CULTURAL, TVR 3, TVR INFO şi TV 5.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1), orice distribuitor care retransmite servicii de programe prin reţele de telecomunicaţii are obligaţia să includă, în oferta sa, serviciile de programe ale Societăţii Române de Televiziune destinate publicului din România, precum şi serviciile de televiziune a căror obligativitate de retransmitere este stabilită prin acorduri internaţionale la care România este parte, respectiv programul TV 5.

În afară de aceste aspecte, membrii Consiliului au constatat că petenta a încălcat şi prevederile art. 50 alin. (1) şi 58 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât, în reţelele menţionate, a difuzat program propriu local, sub denumirea TELELOVIŞTEA TV, fără a deţine licenţă audiovizuală şi decizie de autorizare audiovizuală.

Acest fapt contravine dispoziţiilor invocate, întrucât furnizarea unui serviciu de programe în sistem analogic de un radiodifuzor aflat în jurisdicţia României se poate face numai în baza licenţei audiovizuale analogice şi poate începe numai după obţinerea deciziei de autorizare audiovizuală.

Faţă de toate aceste încălcări ale legislaţiei audiovizuale, Consiliul consideră că decizia contestată este legală şi temeinică, iar în ceea ce priveşte cuantumul amenzii, acesta reprezintă limita minimă prevăzută de legislaţia audiovizuală.

În ceea ce priveşte motivele invocate de petentă, acestea nu numai că nu se susţin, dar nu sunt plauzibile nici din punct de vedere tehnic.

Aşa cum rezultă din Informarea Serviciului Inspecţie, problemele de natură tehnică nu se susţin, întrucât, după incidente precum întreruperea tensiunii de alimentare sau variaţii mari ale acesteia (incident invocat de petentă), toate echipamentele (receivere) sunt proiectate şi realizate astfel încât să se restarteze automat pe frecvenţa/canalul programat iniţial.

De asemenea, reprezentantul societăţii a semnat procesul-verbal de constatare încheiat de reprezentantul C.N.A., fără a menţiona vreo obiecţiune cu privire la grila reală de programe retransmise şi fără a face vorbire despre vreo întrerupere a curentului electric în zonă.

În aceste condiţii, Consiliul apreciază că motivul invocat de petentă în susţinerea solicitării sale nu se susţine, neputând constitui temei de modificare a sancţiunii aplicate prin acest act administrativ sau de anulare a deciziei contestate.

Faţă de aceste argumente, în temeiul prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea dispoziţiilor art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului respinge contestaţia, ca neîntemeiată.