Rezultatele monitorizării calităţii limbii române la posturile de radio si televiziune (1 - 21 martie 2008)

10.04.2008


Trimiteteţi articolul prin email title=

ACADEMIA ROMÂNĂ

INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN – AL. ROSETTI”

Raport de consultanţă privind îndrumarea, coordonarea şi analizarea monitorizărilor efectuate de direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului cu privire la calitatea limbii române folosite în audiovizual

REZULTATELE MONITORIZĂRII POSTURILOR DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE în perioada 1 - 21 martie 2008

În perioada 1.03.-21.03.2008, au fost monitorizate (de către echipa alcătuită din Blanca Croitor-Balaciu, Andreea Dinică, Adina Dragomirescu, Carmen Mîrzea-Vasile, Isabela Nedelcu, Irina Nicula, coordonatori Marina Rădulescu-Sala şi Rodica Zafiu) 6 posturi de radio (Radio România Actualităţi, Europa FM, Radio InfoPro, Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla) şi 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, ProTV, Realitatea, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV, OTV, N24). Alegerea acestora s-a făcut în funcţie de mai mulţi factori: audienţă, acoperire naţională, pondere a emisiunilor informative şi de dezbatere, asumarea unui rol cultural şi educativ. Faţă de precedentele sesiuni, s-a renunţat la monitorizarea posturilor de radio Kiss FM, Pro FM şi Radio 21, la care secvenţele de mesaj verbal informativ sunt foarte reduse, în raport cu cele muzicale şi de divertisment; de asemenea, la monitorizarea postului TV Acasă, la care majoritatea programului este alcătuit din filme şi emisiuni de divertisment; au fost monitorizate, în schimb, alte trei posturi de radio - Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla – şi unul de televiziune – N24.

S-au efectuat 330 de ore de monitorizare, urmărindu-se transmisiunile de la ore de vârf, emisiunile de ştiri şi dezbateri (s-a renunţat cu totul la ascultarea/vizionarea emisiunilor care se autoprezintă ca fiind de divertisment). Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, crawluri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi secvenţele verbale aparţinând invitaţilor în studio. Ultima săptămână a lunii martie a fost consacrată verificării cu atenţie a rezultatelor monitorizării, comparându-se criteriile folosite şi unificându-se modul de prezentare.

Având în vedere faptul că nu toate observaţiile lingvistice se plasează la acelaşi nivel într-o ierarhie a abaterilor de la corectitudinea limbii, am decis să separăm erorile elementare, clare, indiscutabile, care pot fi verificate cu uşurinţă cu ajutorul instrumentelor normative existente (DOOM, gramatici), de cele mai puţin evidente, mai puţin importante sau în care sunt posibile controverse (şi chiar oscilaţii ale normelor) de tipul: variante neliterare, bâlbâieli, repetiţii, cacofonii, clişee, stridenţe de registru stilistic. Astfel, am disociat rezultatele monitorizării în tabelele de erori (însoţite, ca şi până acum, de indicarea formei corecte) şi liste de recomandări (la fel de importante, din punctul nostru de vedere, dar mai greu încadrabile într-o regulă explicită).

Vom insista, ca de obicei, asupra erorilor elementare, unanim recunoscute ca atare de specialişti şi considerate semne ale lipsei de educaţie şi cultură; lista lor completă este cuprinsă în tabelele anexate Raportului.

În textele scrise (titrări, crawluri) apar în continuare nepermis de multe greşeli de ortografie şi de punctuaţie. Cele mai grave erori de ortografie privesc folosirea cratimei: absenţa - „şi ma lovit” (Prima, 21.03) – sau introducerea eronată a acesteia - „Lăsa-ti, domnule, să vadă cum e aici!” (Antena 1, 11.03); „Lăsa-ţi gura!” (Antena 1, 11.03); de asemenea, scrierea secvenţei finale i/ii/iii: „copii săi” (TVR 1, 7.03); „banii noştrii” (Antena 1, 11.03); „angajaţii noştrii” (Antena 1, 19.03).

Sunt foarte numeroase erorile de punctuaţie care privesc folosirea virgulei: lipsa virgulei care să izoleze un vocativ - „Jerod cum stăm?” (Prima TV, 5.03), „Sărut mâna mamă” (Naţional TV, 18.03), „Şi eu ce fac Mircea?” (Pro TV, 15.03), „Şefu’ veniţi să vă uitaţi!” (Pro TV, 19.03), „Mulţumim Rapidule!” (Pro TV, 21.03) – sau un atribut izolat (presupunând o elipsă) - „Busuioc acuzat că nu ştia că Pavarotti a murit” (OTV, 14.03); „l-a condamnat la 25 de ani de închisoare pe Jean Pierre Sgueglia acuzat de triplul asasinat” (N24, 19.03). De asemenea, lipseşte virgula care să izoleze o apoziţie: „A fost ucisă Cristina de sotul ei Alexandru?” (OTV, 4.03); „Amor între directorul liceului Traian şi eleva sa Gabriela” (OTV, 18.03). Apare, în schimb, virgula între subiect şi predicat: „Direcţia Naţională Anticorupţie, încalcă legea, sprijinită de organele superioare” (OTV, 7.03).

În ciuda semnalărilor precedente, postul OTV continuă să prezinte pe crawl texte lipsite de semnele diacritice ale alfabetului românesc.

Am constatat un număr exagerat de mare de neglijenţe de tastare, care arată că nu se procedează consecvent la verificarea şi corectarea textelor. Erorile de acet tip, dovedind grabă şi superficialitate, sunt uşor de remarcat: „Sportul Studenşesc” (Naţional TV, 1.03), „Rulmenutl în Europa” (Naţional TV, 1.03), „Cu tratame, tratament şi cazare incluse” (Antena 3, 7.03), „Protestele agricultorilor nu sunt stric legate de...” (Antena 3, 19.03); „Cosmote îngopat de euro” (Antena 3, 19.03); „Ceel mai scumpe tramvaie” (Antena 3, 19.03); „liderul transinstrean” (N24, 1.03); „Europa Centarlă” (N24, 3.03); „aleger8i legislative” (N24, 10.03); „favorabil plouii slabe” (N24, 10.03); „subrepefectul” (N24, 12.03)„mana victimei” (Pro TV, 5.03; corect: „mama victimei”).

În pronunţie, persistă erorile (deja semnalate de monitorizările precedente) în citirea literei x: [ecsecutare] (Naţional TV, 3.03); [ecsact], [ecsecutivului]; (Naţional TV, 6.03), [ecsemplu] (OTV, 4.03, Radio România Actualităţi, 7.03, Antena 3, 12.03, N24, 3.03), [ecsistă] (OTV, 4.03); [ecserciţiile] (Antena 3, 12.03). Reîntâlnim accentuările greşite, mai ales ale femininelor cu terminaţia –ie: „Când se termină butelia” (OTV, 4.03; aceeaşi greşeală şi la TVR 1, 21.03, Pro TV, 12.03) „Batalionul 300 de infanterie” (B1TV, 12.03); „Mafia” (B1TV, 17.03); „mass-media” (TVR Cultural, 14.03.

S-au înregistrat şi alte pronunţii greşite: „colega mea, reporter de servici” (Radio România Actualităţi, 20.03; aceeaşi greşeală şi la OTV, 4.03, TVR 1, 5.03) „A fost dat afară pe uşe” (OTV, 13.03), şaptisprezece (Antena 1, 19.03.08, 21.03.08 etc.); „Undeva, în centru, tot se va ştrangula traficul” (OTV, 20.03), „Ce repercursiuni va avea pentru ţara noastră” (B1 TV, 2.03); „repercursiune” [corect: repercusiune] (N24, 5.03).

În domeniul morfologiei, cele mai frecvente greşeli privesc formele hibride vroiam, vroiai, vroia etc. (Naţional TV, 4.03.2008; B1 TV, 10.03.2008, Pro TV, 13.03.2008; OTV, 11.03.2008; Prima TV, 7.03.2008). Incorecte sunt şi alte forme: conjunctivul să aibe (Antena 1, 11.03.2008, TVR 1, 5.03.2008, OTV, 19.03.2008), indicativul prezent trebuiesc:„Bordurile trebuiesc puse” (B1 TV, 11.03.2008), unele imperative negative: „treaba asta cu plăcerea n-o mai zi a doua oară (Info Pro, 13.03.2008). S-au mai semnalat erori tipice care ţin de încadrarea unor verbe la o altă conjugare: „Nu v-ar displacesă vă oferim un bilet.” (TVR 2, 13.03.2008); corect: displăcea), „Le suportăm, ne complacem.” (Radio România Actualităţi, 18.03.2008); corect: complăcem); forme incorecte de genitiv: „Ca familia sorei poliţistului să aibă grijă de copil” (Naţional TV, 3.03.2008; corect: surorii). Mai mulţi redactori par să extindă pluralul paparazzi la singular: „zi-mi cât câştigă cel mai tare paparazzi din România [...], care a fost suma cea mai mare câştigată de un paparazzi în România” (Radio Guerrila, 10.03.2008; corect: paparazzo). Au fost înregistrate forme de plural neacceptate de normă - „aceste semnuri” (Antena 1, 11.03.2008); „coşmare” (Antena Satelor, 4.03.2008) - , extinderi ale pluralului în –i: „Orice revoluţie are victimile ei” (Radio România Cultural, 4.03.2008), între care extrem de frecventă este forma adjectivală ultimile: „ultimile puteri” (Naţional TV, 3.03.2008); „ultimile două meciuri” (Naţional TV, 12.03.2008), „ultimile sondaje” (Naţional TV, 13.03).

În sintaxă, una dintre cele mai frecvente greşeli întâlnite în fişele de monitorizare rămâne omiterea prepoziţiei pe la pronumele relativ care cu funcţia de complement direct: „preţurile care le puneau ei în plus” (RTV, 6.03); „un dosar care îl cunosc” (B1 TV, 5.03); „la datele care le aveţi” (OTV, 2.03); greşeli similare la OTV, 4.03, OTV, 8.03, RRA, 17.03, Antena Satelor, 12.03, Antena 3, 11.03, TVR 2, 12.03, TVR 1, 5.03). Aproape la fel de des apar diferitele tipuri de dezacord între subiect şi predicat; dacă unele acorduri după înţeles sau prin atracţie sunt explicabile în comunicarea orală, altele nu pot fi scuzate: „Ce-s cu fiţele astea de doi lei?” (OTV, 6.03), „cu siguranţă va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg dezbătut” (RTV, 16.03). Ridică probleme, în continuare, acordul construcţiilor cu pronumele relativ care în genitiv: „Alături de Statele Unite, Rusia şi Europa, al cărui laborator a fost instalat...” (Naţional TV, 14.03); „aderaţi la un grup a cărei ideologie...” (Info Pro, 7.03); „Poliţiştii sunt la casa de pariuri ale căror geamuri sunt sparte.” (TVR 1, 7.03) etc.

E în continuare frecvent dezacordul adjectivelor numerale, forma doisprezece fiind folosită pentru feminine sau neutre: „locuitorii a doisprezece ţări, printre care şi România” (RG, 7.03), „Acum doisprezece episoade, toată lumea vorbea...” (OTV, 4.03), ca şi în construcţia ora/orele doisprezece: „S-a născut la orele doisprezece” (B1 TV, 5.03); „Până la ora doisprezece se lucrează...” (RRA, 7.03). S-a constatat şi folosirea formei de masculin în locul celei feminine: „după douăzeci şi unu de zile” (Prima TV, 2.03), „treizeci şi unude sutimi” (RRA, 10.03) „corpul format din nouăzeci şi unu de piese” (Naţional TV, 11.03), dar şi forma de feminin (una, două) în locul celei de masculin (unu, doi) pentru neutre sau masculine: „douăzeci şi una de grame” (Prima TV, 13.03), „o sută optzeci şi două de centimetri la Postăvarul” (Naţional TV, 16.03), „o sută optzeci şi două de centimetri” (N24, 16.03), „...se situează la nivelul a patruzeci şi una de procente” (RRA, 5.03), „cel de-al douăzeci şi douălea meci” (N24, 1.03), „nu una, ci două SMS-uri” (Info Pro, 7.03), „suntem douăzeci şi una de milioane” (TVR 1, 14.03).

Între greşelile tipice, pentru a căror corectare ar trebui să se facă eforturi în viitor, se numără şi:

  • apariţia adverbului decât în contexte afirmative:„În ultimă fază s-a prelevat decât ficatul” (OTV, 8.03); „Şi cine era, decât dumneavoastră cu copilul?” (OTV, 8.03);
  • apariţia parazitară a conjuncţiei şi după prepoziţia ca (gruparea ca şi): „care poate fi folosit ca şi teren de joacă” (Antena 1, 3.03); „ceea ce s-a creat ca şi capacităţi de cazare pentru turişti” (Antena Satelor, 18.03) „Din punctul dumneavoastră de vedere, ca şi director al...” (RRA, 20.03) „dacă-mi permiteţi, ca şi o concluzie” (RTV, 10.03) „dacă ţi-ar veni ca şi clientă o doamnă de peste 50 de ani” (TVR 1, 12.03); cf. (Prima TV, 7.03), (Prima TV, 11.03), (OTV, 2.03), (OTV, 8.03), Antena 3, 11.03), (Info Pro, 21.03, N24, 1.03);
  • topica greşită a adverbului mai: „Mai vămenţineţi argumentaţia?” (RTV, 14.03), „Că mai se povesteşte de un episod cu o fată, Alexandra” (OTV, 2.03), „un număr de telefon unde mai se pot obţine informaţii” (Antena Satelor, 5.03) ;
  • folosirea conjuncţiei compuse ca să în locul lui : „au convenit ca să dea drumul la blocajul ăsta” (RTV, 1.03), „Eu îmi doresc ca să fiu judecat...” (B1 TV, 19.03), „riscul ca să apară complicaţii nu este exclus” (Antena 1, 15.03).

În plan lexical şi stilistic, s-au identificat în continuare destul de multe pleonasme supărătoare - „Un refren care poate fi posibil” (Radio România Actualităţi, 13.03), „detalii şi multe alte amănunte în câteva minute” (Pro TV, 6.03), „A găsit poşeta abandonată, dar însă era goală.” (Antena 1, 19.03), „mai reluăm o dată unde să se adreseze” (Antena Satelor, 5.03); „Mai repetaţi-l o dată, vă rog, telefonul!” (Antena Satelor, 5.03); „Şi din nou revenim la muzica populară românească.” (Antena Satelor, 13.03) etc. Recomandăm evitarea folosirii abuzive a termenului locaţie pentru loc, centru, sediu, imobil etc. („Italia, de exemplu, sau alte locaţii minunate”, TVR cultural, 16.03), prudenţă în inventarea de cuvinte („Mişcarea înseamnă şi o daunalitate crescută”, Naţional TV, 6.03), renunţarea la unele extinderi colocviale ale utilizării prepoziţiei pe: „o ştire care a sosit chiar acum pe Agenţia France - Presse” (N24, 6.03); „eraţi o prezenţă foarte frecventă pe mai puţinele televiziuni de la acea vreme” (N24, 10.03); „poate ne semnalaţi acest lucru pe SMS; tot aici, pe SMS” (InfoPro, 4.03); „zice un ascultător SMS” (InfoPro, 10.03).

În concluzie, se constată că persistă anumite erori tipice, care nu sunt produse de inerentele ezitări ale expunerii orale, ci provin din proaste obişnuinţe ale uzului. Eliminarea lor presupune timp şi voinţă de autocorectare.

Documente ataşate





Adaugă opinia ta

3 Mesajele forum-ului

  • Vă felicit pentru această monitorizare. Rezultatele sunt interesante. Înafară de greşelile de morfologie şi sintaxă, găsesc restul ca fiind scuzabile, în contextul stresului şi al presiunii din redacţii. Numai bine tuturor!

    Răspundeţi la acest mesaj

  • Materialul judecat de către CNA reprezintă concretizarea anilor de delăsare pe plan educativ a generaţiilor de după 1989, care au crezut că dacă am divorţat de comunism, ne-am despărţit şi de Doamna Limba Română. Totuşi, cele semnalate reprezintă o problemă de formă. Din păcate, cei care vorbesc astfel, au o mare problemă la nivel de conţinut - pentru că orice limbă presupune un mod de a gîndi... Amintiţi-vă, însă, că legea ortografiei actuale a fost semnată în onorata Academie de către ingineri (sic!). Cei doi lingvişti pe atunci prezenţi au votat astfel: unul - împotrivă; celălalt - s-a abţinut. Dacă Doamna Limba Română a fost dată de mîna siluitorilor specialişti în alte domenii, de ce nu ar începe şi lingviştii să construiască poduri? Dacă şi dumneavoastră scrieţi mai sus „Acest forum este moderat: contribuţia dumneavoastră nu va apare...” în loc de „va apărea”... cu ce obraz apăreţi în faţa altora ridicînd pretenţii de corectitudine de la alţii?

    Răspundeţi la acest mesaj