Decizia nr. 599 din 16.10.2014

21.10.2014


Trimiteteţi articolul prin email title=

privind somarea S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L.,
 PLOIEŞTI, str. Democraţiei nr. 28A (Spaţiul de lucru nr. 2, Construcţia C1), parter, jud. Prahova CUI 14954665

 pentru postul ROMÂNIA TV
 BUCUREŞTI, Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

 Întrunit în şedinţă publică în ziua de 16 octombrie 2014, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat reclamaţia nr. 12230/13.10.2014, precum şi raportul întocmit de Direcţia Monitorizare cu privire la emisiunea „Alege Președintele”, difuzată în 07.10.2014 de postul ROMÂNIA TV. Postul de televiziune ROMÂNIA TV aparţine radiodifuzorului S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 281.3/09.06.2011 şi decizia de autorizare nr. 1779.1-2/01.11.2011).

 În urma analizării raportului de monitorizare şi vizionării înregistrărilor, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile articolelor 32 alin. (1), 34 alin. (1), 40 alin. (1) și (2) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

 Conform prevederilor invocate:

  • art. 32 alin. (1): Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor.
  • art. 34 alin. (1): Orice persoană are dreptul la propria imagine.
  • art. 40 alin. (1): În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.
  • alin. (2): Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile.

 În fapt, postul de televiziune ROMÂNIA TV a difuzat în data de 07.10.2014, orele 21:00, în direct, emisiunea de dezbatere electorală „Alege Preşedintele”.

 Moderatorul emisiunii: Andreea Creţulescu. Invitaţii-în prima parte: Călin Popescu Tăriceanu-candidat independent alegerile prezidenţiale, Bogdan Ficeac –sociolog. În fapt, în contextul discuţiilor despre probitatea unor candidaţi înscrişi în cursa electorală pentru alegerea Preşedintelui României, ce au avut loc în cadrul emisiunii „Alege Preşedintele” difuzată în data de 7 octombrie 2014, invitatul acesteia, dl. Călin Popoescu Tăriceanu, candidat independent la alegerile prezidenţiale, a formulat acuzaţii de natură penală şi morală, fără să prezinte dovezi în acest sens, atât la adresa d-nei Elena Udrea, despre care a afirmat că ar fi implicată în dosarul „Microsoft”, a Preşedintelui Traian Băsescu, și a altor persoane acuzate că ar fi săvârșit anumite fapte de corupție. În timpul emisiunii nu a fost prezentat punctul de vedere al persoanelor acuzate pentru a se apăra cu privire la acuzaţiile aduse, iar moderatorul nu i-a solicitat invitatului să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice probele care le susţin, pentru a permite publicul să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile.

 Redăm din raportul de monitorizare:
 Titlu: Unde au ajuns milioanele de euro din dosarele lui Băsescu.
 „Temele de dezbatere sunt: destinaţia milioanelor de euro din dosarele lui Traian Băsescu, sumele impresionate de bani pe care le însumează dosarele preşedintelui: două-trei sute de milioane de euro şi unde au ajuns aceşti bani.
 S-a prezentat un colaj de declaraţii care conţin prezentarea dosarelor lui Traian Băsescu, punctul de vedere al acestuia cât şi punctul de vedere al autorităţilor faţă de dosarele: „Flota”, „Casa din Mihăileanu”, „Terenul din comuna Nana”.
 Faţă de aceste aspecte propuse ca teme de dezbatere invitaţii au prezentat propriile puncte de vedere.
 Candidatul la fotoliul de la Cotroceni, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat faptul că, în prezent Traian Băsescu are interesul de a fi protejat, în continuare, de consecinţele faptelor pe care le-a comis. În acest sens, este singura persoană din România care se bucură de imunitate faţă de lege.

 În continuare, moderatoarea emisiunii a dat citire unor aspecte prezente în dosarul Microsoft - semnalate de un martor - acestea se referă la negocierea dintre Dorin Cocoş şi numiţii Gheorghe Ştefan, Claudiu Florică, Gabriel Sandu. Andreea Creţulescu: - sel. 1-Din câte am auzit Dorin Cocoş a primit aproximativ 8-9 milioane de euro, iar Gheorghe Ştefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit şi Gabriel Sandu, ministrul comunicaţiilor de atunci. Călin Popescu Tăriceanu: Vreau să intervin, în această chestiune, spuneţi-mi şi mie dacă Gabriel Sandu sau ceilalţi erau în diferite posturi, ceilalţi aveau diferite funcţii şi luau diferite decizii din mecanismul ăsta, spuneţi-mi şi mie ce rol avea domnul Cocos? Andreea Creţulescu: El mi s-a părut că era intermediarul! Călin Popescu Tăriceanu: Părerea mea este următoarea: presa pare să fie absolut opacă la această chestiune. Da, domnul Cocoş era intermediarul, ok, şi pentru cine era intermediar? Îi dădea lui bunica cumva? Andreea Creţulescu: Poate doamnei Udrea sau domnului Băsescu! Călin Popescu Tăriceanu: Poate doamnei Udrea, că era lângă el, deci erau două persoane cheie care aveau interesul să beneficieze: doamna Udrea, ca să-şi mai cumpere o geantă, două, cinci, şapte şi domnul Băsescu, patronul politic, spiritual, cum vreţi să-l numiţi, al doamnei Udrea, care avea nevoie de bani pentru campania electorală. Chestiunea asta mie mi se pare că este aşa de limpede şi de vizibilă. Andreea Creţulescu: Vreţi să spuneţi că domnul Băsescu a luat şpagă în dosarul Microsoft, implicit ? Călin Popescu Tăriceanu: Toată lumea sare pe Gabi Sandu, mai nu ştiu cine, da de cele nouă milioane pe care le-a luat Cocoş nu pentru el, că el nu avea nici o cădere în chestia asta. Andreea Creţulescu: Sugeraţi faptul că domnul Băsescu a luat o şpagă? Călin Popescu Tăriceanu:Nu sugerez, vă spun că banii s-au dus la Cotroceni. Andreea Creţulescu: Aţi fost apropiat de Traian Băsescu, aşa s-au strâns banii pentru ce campanie? Călin Popescu Tăriceanu: Banii sunt pentru campania electorală. Andreea Creţulescu: Pentru 2009 sau pentru 2004? Călin Popescu Tăriceanu: Banii nu sunt legali, asta e problema. Andreea Creţulescu: Pentru 2009. Călin Popescu Tăriceanu: Evident.”

 Analizând conţinutul emisiunii menţionate, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile legale cu privire la protecţia demnităţii umane şi a dreptului la imagine a persoanei, întrucât, invitatul emisiunii, dl. Călin Popescu Tăriceanu, candidat independent la alegerile prezidenţiale, a formulat acuzaţii de natură morală şi penală la adresa Preşedintelui Traian Băsescu, a doamnei Elena Udrea, candidat la alegerile prezidenţiale și a altor persoane acuzate că ar fi săvârșit fapte de corupție, fără să prezinte dovezi în acest sens. Astfel, despre d-na Elena Udrea a afirmat că ar fi primit pentru campania electorală din banii pe care fostul ei soț, Dorin Cocoș i-ar fi luat în dosarul „Microsoft”, bani care ar fi ajuns și la Cotroceni, respectiv la Președintele Traian Băsescu.

 O astfel de atitudine este contrară normelor legale din domeniu, care prevăd că radiodifuzorii au obligaţia să respecte libertăţile şi drepturile fundamentale ale omului, precum dreptul la viaţă privată din care face parte şi dreptul la imagine, drept protejat de prevederile art. 34 alin. (1) din Codul audiovizualului.
 În acelaşi sens, art. 32 alin. (1) din Codul audiovizualului prevede că niciun drept conferit prin lege un poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul.

 Consiliul consideră că, prin demersul său, radiodifuzorul a exclus cu desăvârşire buna sa credinţă în ceea ce priveşte respectarea prevederilor legale, întrucât protecţia dreptului la imagine reprezintă unul dintre scopurile legitime pentru care libertatea de exprimare poate fi limitată, astfel cum statuează paragraful 2 al art. 10 din CEDO.
 Astfel, CEDO consideră că libertatea de exprimare, ca principiu fundamental al statului de drept, este temelia principiilor morale şi presupune respectarea normelor de drept interne şi internaţionale care garantează tuturor persoanelor dreptul de a se manifesta potrivit propriilor opţiuni în relaţiile cu ceilalţi membri ai colectivităţii, cu condiţia ca alţi membri ai societăţii să nu fie lezaţi.
 Curtea Europeană a stabilit, de asemenea, că articolul 10 din Convenţie nu protejează numai substanţa ideilor exprimate, dar şi modul în care acestea sunt exprimate, precum şi regula potrivit căreia “dacă libertatea de opinie nu poate fi limitată, exprimarea opiniei poate forma obiectul unei limitări, fie şi pentru respectarea drepturilor aparţinând altor subiecte de drept”.

 De asemenea, în virtutea respectării dreptului la imagine a persoanei, legiuitorul a prevăzut la art. 40 alin. (1) din Codul audiovizualului că, în situaţia în care, în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.

 Or, radiodifuzorul nu a respectat această obligaţie atunci când invitatul emisiunii a formulat acuzaţii de natură penală şi morală la adresa celor doi candidaţi, în sensul că nu a prezentat punctul de vedere al acestora cu privire la acuzaţiile formulate pentru a se apăra şi nu a precizat pe post că persoanele vizate au refuzat să-şi exprime punctul de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile invocate.
 De asemenea, membrii Consiliului au constatat că moderatorul nu a avut nicio reacţie din care să rezulte că dezaprobă astfel de atitudini ce pun în pericol drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, susţinând în mod tacit, chiar încurajând o astfel de poziţie, fără a încerca să solicite invitatului să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile, astfel cum prevăd dispoziţiile alin. 2 al art. 40.

 Consiliul consideră că libertatea de exprimare, ca principiu fundamental al statului de drept, presupune respectarea normelor de drept interne şi internaţionale care garantează tuturor persoanelor dreptul de a se manifesta potrivit propriilor opţiuni. Aceste opţiuni nu pot leza, însă, drepturile altor membri ai colectivităţii, aşa cum este şi dreptul la propria imagine, afectat prin astfel de afirmaţii nesusţinute cu dovezi.
 Faţă de cele constatate, având în vedere criteriile de individualizare a sancţiunii prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, Consiliul a decis, cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sancţionarea radiodifuzorului cu somaţie publică de intrare în legalitate.

 În temeiul art. 91 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea

DECIZIE:

 Art. 1: Radiodifuzorul S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L., titular al licenţei audiovizuale nr. S-TV 281.3/09.06.2011 şi al deciziei de autorizare nr. 1779.1-2/01.11.2011, se sancţionează cu somaţie publică de intrare de îndată în legalitate pentru încălcarea prevederilor articolelor 32 alin. (1), 34 alin. (1), 40 alin. (1) și (2) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.
 Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.
 Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art. 931 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, radiodifuzorul are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text:

 „Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune ROMÂNIA TV cu somaţie publică, întrucât, în cadrul ediției emisiunii „Alege Președintele” din 7 octombrie 2014, invitatul emisiunii a făcut afirmaţii acuzatoare de natură penală şi morală la adresa unui candidat la alegerile prezidențiale și a Președintelui României fără ca moderatorul să-i solicite ferm să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile”.

 Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.