Decizia nr. 590 din 17.07.2012

17.07.2012


Trimiteteţi articolul prin email title=

privind respingerea Plângerii prealabile formulate de S.C. HERVIS SPORTS AND FASHION SRL împotriva Deciziei CNA nr. 693/29.11.2011 referitoare la spoturile publicitare pentru produsele HERVIS SPORT

Către,

S.C. HERVIS SPORTS AND FASHION SRL
Şos. Bucureşti Nord nr. 1 A, et. 2
Voluntari/Pipera, jud. Ilfov, C.P. 077190

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 17 iulie 2012, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat Plângerea prealabilă, înregistrată la C.N.A. sub nr. 10255/25.06.2012, prin care S.C. HERVIS SPORTS AND FASHION SRL a solicitat revocarea Deciziei nr. 693/29.11.2011 referitoare la spoturile publicitare pentru produsele HERVIS SPORT, spoturi cu privire la care Consiliul a constatat că au fost difuzate cu încălcarea prevederilor articolelor 93 şi 101 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

În ceea ce priveşte argumentele cuprinse în Plângerea prealabilă, membrii Consiliului au constatat că acestea nu sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

- în privinţa faptului că spoturile ar fi fost difuzate în mod legal, Consiliul îşi menţine punctul de vedere exprimat în decizia contestată, în sensul că maniera în care acestea au fost difuzate sugera şi îndemna publicul să renunţe la un produs în favoarea altuia, pe motiv că este mai ieftin, fără însă să precizeze şi caracteristicile esenţiale ale acestuia, în raport cu cel comparat la preţ, este de natură a prejudicia atât interesele consumatorilor, cât şi pe cele ale firmelor concurente.

Consiliul a constatat că informaţiile oferite publicului sugerau şi încurajau consumatorul să achiziţioneze treningul Adidas şi încălţămintea sport Nike Elite Leather din magazinele Hervis Sports, la un preţ mai mic decât cel practicat în magazinele Intersport Bucureşti Mall şi Intersport Afi Cotroceni, fără ca telespectatorii să fie informaţi şi cu privire la caracteristicile esenţiale ale produselor comparate.

În aceste condiţii, s-a constatat încălcarea dispoziţiilor articolelor 93 şi 101 din Codul audiovizualului.

- referitor la lipsa calităţii C.N.A. de a se pronunţa cu privire la prezumtiva încălcare a prevederilor art. 6 lit. d) din Legea nr. 158/2008, contestatoarea se află într-o evidentă eroare, întrucât norma invocată nu a constituit temei juridic al deciziei contestate.

Decizia emisă de CNA s-a întemeiat exclusiv pe prevederi din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, respectiv articolele 93 şi 101.

În consecinţă, orice referire la Legea nr. 158/2008 este neîntemeiată, neavând legătură cu decizia contestată.

Dar, chiar şi dacă decizia emisă de C.N.A. ar fi avut ca temei dispoziţii din legea invocată, art. 14 alin. (2) al acesteia stabileşte în sarcina Consiliului competenţa de a verifica publicitatea înşelătoare sau comparativă ilegală difuzată printr-un serviciu de programe audiovizuale, în cadrul unei comunicaţii comerciale audiovizuale.

De asemenea, aşa cum se poate observa din conţinutul deciziei contestate, CNA nu a făcut nicio constatare referitoare la folosirea fără drept a logo-ului Intersport, astfel încât şi aceasta este o susţinere fără suport în realitate.

- cu privire la faptul că măsura aplicată de Consiliu nu ar putea fi adusă la îndeplinire, întrucât campania publicitară „Compară şi economiseşte” se încheiase la 09.11.2011, iar decizia a fost emisă la data de 29.11.2011, această concluzie este nefondată, întrucât scopul avut în vedere de Consiliu la emiterea deciziei contestate a fost, pe de o parte, acela de a avertiza pe radiodifuzori cu privire la caracterul nelegal al unei promovări de bunuri făcute de către contestatoare în luna noiembrie 2011, iar pe de altă parte, pentru a preveni, pe viitor, continuarea acestei campanii în aceiaşi termeni sau în termeni similari celei ce fusese deja difuzate cu încălcarea legislaţiei audiovizuale.

Din experienţa acumulată, C.N.A. a constatat că, în materie de publicitate în audiovizual, unele campanii publicitare sunt reluate, la diferite intervale de timp, de către aceiaşi radiodifuzori care le-au mai transmis, astfel încât există posibilitatea de a ne afla din nou în situaţia încălcării prevederilor legale.

De asemenea, există şi varianta difuzării aceloraşi spoturi de către alţi radiodifuzori decât cei care le transmiseseră anterior, în aceeaşi formă ce contravine unor dispoziţii ale legislaţiei audiovizuale.

Faţă de aceste argumente, în temeiul prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu respectarea dispoziţiilor art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului respinge Plângerea prealabilă ca neîntemeiată.