Decizia nr. 537 din 15.10.2013

17.10.2013


Trimiteteţi articolul prin email title=

 Întrunit în şedinţă publică în ziua de 15 octombrie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul întocmit de Direcţia Monitorizare, precum şi reclamaţiile înregistrate la CNA, cu privire la spoturile de promovare a proiectului minier de la Roşia Montană, difuzate pe mai multe posturi de televiziune, în perioada 01 septembrie - 06 octombrie 2013.

 Potrivit raportului de monitorizare, în perioada menţionată, posturile de televiziune B1 TV, REALITATEA TV, ANTENA 3, ANTENA 1, TVR 1, TVR 2, KANAL D, ROMÂNIA TV, PRO TV, ACASĂ TV, ETNO TV şi TARAF TV au difuzat spoturi de promovare a proiectului minier de la Roşia Montană, spoturi ce au fost transmise în 11 variante, având aceeaşi structură - narativă: persoane din categorii sociale diferite conturează - în câteva cuvinte persuasive emoţional - realitatea social-economică din localitatea Roşia Montană - sărăcia şi tristeţea; promovează necesitatea exploatării miniere în localitatea Roşia Montană - ca soluţie în termenii eradicării sărăciei şi creării locurilor de muncă în zonă; la sfârşitul spoturilor - valabil pentru toate cele 11 variante - este titrată pe ecran o adresă de internet unde susţinătorii exploatării sunt invitaţi să voteze pentru ’’locuri de muncă la Roşia Montană’’.

 Redăm din raportul de monitorizare câteva exemple din cele 11 variante ale spoturilor publicitare, difuzate în perioada menţionată, după cum urmează:

  • Spotul – Claudia David
     Personajul narator este o doamnă, Claudia David - angajat temporar la Roşia Montană Gold Corporation - Claudia David: Mă numesc David Claudia, am 37 de ani, locuiesc în Roşia Montană, am doi băieţi. Din 2006 foarte multă lume nu a mai avut locuri de muncă. Nu ne gândim atâta la noi, cât la copii. Copiii să aibe un trai mai bun, să pot să merg acasă să le spun : uite v-o adus mama! De asta ne-a ajutat proiectul minier să avem locuri de muncă.
     În timpul prezentării făcute de doamna Claudia David, pe fundal sunt ilustrate imagini cu casele localnicilor, iar pe ecran, în partea inferioară, cu litere negre, sunt titrate textele: 500 de oameni lucrează în prezent la RMGC, deşi proiectul minier încă nu a demarat. 76,1% din oamenii cu vârstă de muncă din zona Roşia Montana nu au venituri din salarii. Spotul se finalizează cu recomandarea vocii din off: Vocea din off: Intră pe DAROŞIAMONTANĂ .ro şi semnează şi tu pentru locuri de muncă la Roşia Montană. Acest text este titrat - în prim plan- pe ecran cu litere negre. Cu litere mai mici este menţionat, în partea inferioară: O iniţiativă a sindicatului ’’Viitorul Mineritului’’. Spotul are o durată totală de 30 secunde.
  • Spotul – Dorel Anca
     Personajul narator este un domn, Dorel Anca - sudor Abrud Dorel Anca: Acum lucrez la un centru de plasament, în oraşul Abrud, mai special un Centru de Îngrijire şi Asistenţă Socială, un azil cum îi zicem noi aici la Abrud. Acum nu ştiu cât o mai ţinea, cât o mai fi, da deschizându-se proiectul o să am şi eu ce lucra.Vrem să muncim, să lucrăm, fiecare: care-i miner, care-i sudor, care-i instalator, care-i constructor, toată lumea o să aibe de lucru şi o să aibe beneficii din acest proiect. Sunt sigur că la mina de la Roşia Montană o să aibe de lucru mii de oameni. Orice investiţie care aduce locuri de muncă este bună pentru România.Ce e bun pentru România e bun şi pentru mine şi pentru familia mea. În timpul prezentării, pe fundal este ilustrată o imagine cu intrarea într-o mină.
     Spotul se finalizează cu recomandarea vocii din off: Vocea din off: Intră pe DAROŞIAMONTANĂ .ro şi semnează şi tu pentru locuri de muncă la Roşia Montană. Acest text este titrat - în prim plan - pe ecran cu litere negre. Cu litere mai mici este menţionat, în partea inferioară: O iniţiativă a sindicatului ’’Viitorul Mineritului’’. Spotul are o durată totală de 42 secunde.
  • Spotul – Ion Popescu
     Personajul narator este un domn, Ion Popescu - Preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale ’’Meridian’’ Ion Popescu : Mineritul a fost baza Confederaţiei Meridian. Investiţia în minerit o susţin din 97, asta e credinţa mea. Numai mineritul ne poate scoate din criză, salvează economia. Locurile de muncă sunt foarte importante. Locul de muncă te face să respecţi banul, să respecţi omul, să respecţi tot ce întâlneşti în lume. Orice comunitate care dispune de o resursă, şi e bine gestionată, generează dezvoltare. Orice investiţie, care generează bunăstare o susţin. Semnează şi tu pentru minerit. Semnează şi tu pentru locuri de muncă la Roşia Montană.
     În timpul prezentării sunt ilustrate imagini panoramice atât din localitatea Roşia Montană, cât şi din zona de desfăşurare a activităţii de minerit; iar în partea inferioară a ecranului, cu litere negre, sunt titrate textele: În 1990 erau 350.000 angajaţi în sectorul minier. În 2012 numărul angajaţilor s-a redus la 26.625. Spotul se finalizează cu recomandarea vocii din off: Vocea din off: Intră pe DAROŞIAMONTANĂ .ro şi semnează şi tu pentru locuri de muncă la Roşia Montană. Acest text este titrat - în prim plan - pe ecran cu litere negre. Cu litere mai mici este menţionat, în partea inferioară: O iniţiativă a sindicatului ’’Viitorul Mineritului’’. Spotul are o durată totală de 50 secunde.
  • Spotul – Cristian Albu
     Personajul narator este un domn, Cristian Albu - Liderul Sindicatului ’’Viitorul Mineritului’’ Cristian Albu: Sunt Cristian Albu lucrez în Roşia Montană şi sunt lider de sindicat. Aici oamenii asta ştiu să facă de două mii de ani încoace, minerit. Când s-au închis minele oamenii de aici au fost disperaţi nu mai aveau ce să pună pe masa familiilor lor. Noi nu stăm cu mâna întinsă vrem doar să muncim, să facem ce ştim din tată în fiu. În România e nevoie de locuri de muncă, iar mineritul poate să aducă mii şi mii de locuri de muncă. Fac un apel la solidaritatea românilor: fiţi alături de noi! Semnaţi pentru minerit! Semnaţi pentru locuri de muncă la Roşia Montană! În timpul prezentării sunt ilustrate imagini cu un grup de mineri, iar în partea inferioară a ecranului, cu litere negre, este titrat textul: 76,1% din oamenii cu vârstă de muncă din zona Roşia Montana nu au venituri din salarii.
     Spotul se finalizează cu recomandarea vocii din off: Vocea din off: Intră pe DAROŞIAMONTANĂ .ro şi semnează şi tu pentru locuri de muncă la Roşia Montană. Acest text este titrat - în prim plan - pe ecran cu litere negre. Cu litere mai mici este menţionat, în partea inferioară: O iniţiativă a sindicatului ’’Viitorul Mineritului’’. Spotul are o durată totală de 35 secunde.
  • Spotul – Dr. Mircea Lămurean
     Personajul narator este un medic, Mircea Lămurean - medic de familie şi managerul centrului medical CLINIMED, Alba Iulia. Dr. Mircea Lămurean: Muncesc de la 18 ani, în momentul ăsta avem trei clinici în judeţul Alba.Ce înseamnă un loc de muncă? Înseamnă echilibru, înseamnă o normalitate într-o societate. Când cineva are loc de muncă, se luptă să ţină de el, că are un venit sigur. Susţin toate proiectele care creează locuri de muncă şi salarii bune pentru cetăţenii noştri. Semnaţi pentru minerit! Semnaţi pentru locuri de muncă la Roşia Montană! În timpul prezentării sunt ilustrate imagini atât din cabinetul medical al medicului Lămurean, cât şi imagini panoramice din localitatea Roşia Montană.
     În partea inferioară a ecranului, cu litere negre, este titrat textul: Familia Lămurean a creat peste 700 de locuri de muncă în serviciile medicale şi în alte industrii. Spotul se finalizează cu recomandarea vocii din off: Vocea din off: Intră pe DAROŞIAMONTANĂ .ro şi semnează şi tu pentru locuri de muncă la Roşia Montană. Acest text este titrat - în prim plan - pe ecran cu litere negre. Cu litere mai mici este menţionat, în partea inferioară: O iniţiativă a sindicatului ’’Viitorul Mineritului’’. Spotul are o durată totală de 35 secunde.
  • Spotul – interviu cetăţeni -
     Spotul debutează cu întrebarea: ’’De ce susţineţi proiectul minier de la Roşia Montană?’’- titrată în centrul ecranului, pe fond alb. În continuare sunt ilustrate mai multe persoane de sex masculin care prezintă diferite răspunsuri la această întrebare: Voicu Cristescu, Slatina : Locuri de muncă şi bunăstare. Ioan Unţaru, Craiova: Şi la Craiova vom avea o schimbare.Vom avea mai multă stabilitate în leu. Mircea Mirescu, judeţul Argeş: E o implicaţie destul de mare macroeconomic. Răzvan Tănase, Bacău: Creşte şi puterea de consum, odată cu crearea de locuri de muncă. Cezar Vlăsceanu, Bucureşti: Locurile de muncă de la Roşia Montană sunt bune pentru România, şi ce e bun pentru România e bun şi pentru mine. Spotul se finalizează cu recomandarea vocii din off: Vocea din off: Intră pe DAROŞIAMONTANĂ .ro şi semnează şi tu pentru locuri de muncă la Roşia Montană. Acest text este titrat - în prim plan - pe ecran cu litere verzi. Cu litere mai mici este menţionat, în partea inferioară: O iniţiativă a sindicatului ’’Viitorul Mineritului’’. Spotul are o durată totală de 35 secunde.”

 Analizând şi vizionând spoturile de promovare „Roşia Montană”, membrii Consiliului au constatat că acestea au fost difuzate cu încălcarea prevederilor art. 29 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale articolelor 93 şi 104 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.
 Potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea audiovizualului, comunicările comerciale audiovizuale difuzate de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii:
 lit. f) să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii sau siguranţei populaţiei;
 lit. g) să nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului.

 Conform prevederilor invocate din Codul audiovizualului:

  • art. 93: Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului, de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale.
  • art. 104: Sunt interzise publicitatea şi teleshoppingul în care se utilizează practici comerciale înşelătoare sau practici comerciale agresive.

 Membrii Consiliului au constatat că unele din informaţiile conţinute în spoturile analizate nu sunt de natură să asigure informarea obiectivă a publicului, întrucât induc ideea că ar exista „mii şi mii” de locuri de muncă, certe şi actuale, susţinătorul declarat al campaniei, Sindicatul „Viitorul Mineritului”, îndemnând să se voteze „DA” pentru „locuri de muncă”, în condiţiile în care proiectul minier nu este în derulare, fiind unul controversat şi contestat la nivelul factorilor decidenţi în ceea ce priveşte autorizarea acestuia. În acest context, un astfel de mesaj are un caracter vădit iluzoriu.

 Membrii Consiliului au apreciat că forma în care sunt prezentate spoturile analizate, conţinutul lor şi mesajul pe care îl transmit sunt incorecte, nefiind de natură să asigure o informare suficientă şi clară a publicului cu privire la “produsul sau serviciul” oferit ori „imaginea persoanei” a cărei promovare se face în mod real, respectiv Compania Roşia Montană Gold Corporation, companie care este implicată nemijlocit din punct de vedere economic în exploatarea minieră a resurselor auro-argentifere din zona Roşia Montană, aşa cum rezultă de pe site-ul acesteia, interro_liens_callback.

 O asemenea modalitate de publicitate contravine prevederilor art. 93 din Codul audiovizualului, potrivit cărora comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de formă şi de durată, principiul de informare corectă a publicului. De asemenea, membrii Consiliului consideră că, deşi unele spoturi vorbesc despre locuri de muncă, despre minerit, făcând apel la emoţionalul colectiv, acestea promovează o petiţie care induce ideea unei campanii sociale, deşi, aşa cum şi reprezentanţii radiodifuzorilor, prezenţi la şedinţă, au susţinut, avem de a face cu o campanie comercială asumată, campanie care prin omisiune poate influenţa telespectatorii în formarea unei opinii proprii, corecte.

 Consiliul a apreciat că, în condiţiile în care tehnologia propusă de Compania Roşia Montană Gold Corporation pentru mina de la Roşia Montană este una contestată şi controversată, neexistând un punct de vedere unanim acceptat, iar în spoturi această tehnologie este promovată indirect ca fiind ”bună pentru România” din perspectiva creării de noi locuri de muncă, o astfel de publicitate este de natură să contravină regulilor privind informarea obiectivă şi corectă a publicului raportat la metoda utilizată în exploatare. În acest sens, la art. 29 din Legea audiovizualului se prevede imperativ că publicitatea difuzată de furnizorii de servicii nu trebuie să stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii sau siguranţei populaţiei ori mediului.

 Or, printre condiţiile de difuzare a publicităţii sunt reglementate atât cele referitoare la asigurarea unei informări corecte a publicului, precum şi cele privind interzicerea utilizării unor practici înşelătoare ori agresive, conform dispoziţiilor articolelor 93 şi 104 din Codul audiovizualului.
 De principiu, indiferent de natura produsului promovat, publicitatea are anumite puncte de convergenţă, respectiv de informare şi de motivare a consumatorului în vederea achiziţiei.

 În vederea menţinerii unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, Directiva europeană 2005/29/CE privind combaterea practicilor comerciale neloiale stabileşte norme armonizate în această materie. Legea nr. 363/2007 transpune în dreptul intern prevederile acestei directive. Potrivit principiilor prevăzute de Directiva menţionată, consumatorul nu trebuie să fie indus în eroare sau expus unor tehnici agresive de comercializare, iar orice afirmaţie trebuie să fie clară, exactă şi justificată, permiţând consumatorilor să aleagă în cunoştinţă de cauză şi în mod justificat.

 Pentru evaluarea impactului unei practici comerciale, Directiva foloseşte drept criteriu noţiunea de consumator mediu, un concept dezvoltat de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Consumatorul mediu, în jurisprudenţa Curţii de Justiţie este o persoană critică, conştientă şi circumspectă în comportamentul său pe piaţă. Aceasta ar trebui să se informeze cu privire la calitatea şi preţul produselor şi să facă alegeri eficiente. Directiva a adoptat noţiunea de consumator mediu pentru a obţine un just echilibru între nevoia de a proteja consumatorii şi de a promova liberul schimb într-o piaţă deschisă a concurenţei.

 De asemenea, art. 9 din capitolul 2 al Legii nr. 363/2007 prevede că, pentru a determina dacă o practică comercială agresivă recurge la influenţă nejustificată, se iau în considerare mai multe elemente, între care, la lit. c) este menţionată: „exploatarea de către comerciant a unei situaţii nefericite sau a unei circumstanţe speciale, de o asemenea gravitate încât afectează raţionamentul consumatorului mediu şi de care comerciantul este conştient, în scopul influenţării deciziei consumatorului cu privire la produs.”

 Or, este evident faptul că mesajul spoturilor este construit pe situaţii de viaţă „nefericite” (aşa cum însuşi legiuitorul le caracterizează), ale unor oameni cu situaţii financiare precare, capabili să susţină chiar şi un proiect cu potenţial dăunător sănătăţii populaţiei (deci inclusiv lor) şi mediului (prin tehnologia de exploatare), dacă acesta le-ar putea îmbunătăţi, pe moment, nivelul de trai, fără a mai avea disponibilitatea de a gândi în perspectivă asupra consecinţelor/efectelor acestei

 Consiliul Naţional al Audiovizualului, în calitate de unică autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului şi de garant al interesului public, are obligaţia de a proteja interesele publicului, de a interveni în conţinutul serviciilor de programe difuzate de radiodifuzori, astfel încât informarea publicului să fie una corectă, obligaţie prevăzută de legislaţia specifică domeniului audiovizual.

Faţă de toate aceste aspecte, în temeiul şi cu respectarea dispoziţiilor art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului dispune intrarea de îndată în legalitate în privinţa spoturilor publicitare de promovare a proiectului minier de la Roşia Montană, în sensul ca acestea să respecte condiţiile specifice publicităţii prevăzute de legislaţia audiovizuală.