Decizia nr. 460 din 10.09.2013

18.09.2013


Trimiteteţi articolul prin email title=

privind amendarea cu 20.000 lei a S.C. ANTENA 3 S.A. cu sediul în Bucureşti, Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, et. 1, sector 1 C.U.I. R15971591

 pentru postul de televiziune ANTENA 3-NEWS & CURRENT AFFAIRS

 Întrunit în şedinţă publică în ziua de 10 septembrie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat rapoartele întocmite de Direcţia Monitorizare, precum şi reclamaţiile înregistrate sub nr. 8361/29.07.2013 şi 8543/02.08.2013 cu privire la unele ediţii ale emisiunilor „La ordinea zilei”, „Se întâmplă în România”, „Ştiri”, „Ştirile dimineţii”, „Previziunile zilei”, „Esenţial”, „100 de minute”, „Subiectiv”, „Sinteza zilei” şi „În gura presei”, difuzate în perioada 17 iulie - 01 august 2013, de postul Antena 3.

 Postul ANTENA 3 - NEWS & CURRENT AFFAIRS aparţine radiodifuzorului S.C. ANTENA 3 S.A. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 76.2/16.12.2003 şi decizia de autorizare nr. 882.0-1/24.06.2005). În urma dezbaterilor ce au avut loc după analizarea rapoartelor de monitorizare şi vizionarea imaginilor, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul S.C. ANTENA 3 S.A. a încălcat prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele ale articolelor 30, 32 alin. (2), 34 alin. (1), 40 alin. (1) şi (2) şi 66 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare (Codul audiovizualului).

 Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.

 Conform prevederilor invocate din Codul audiovizualului:

  • art. 30 Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.
  • art. 32 alin. (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată.
  • art. 34 alin. (1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.
  • art. 40 alin. (1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.
     (2) Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile.
  • art. 66 alin. (1) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:
     a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică;
     (2) Prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie se asigură, de regulă, în cadrul aceleiaşi emisiuni, iar în mod excepţional, în emisiunile următoare; în cazul în care cei solicitaţi refuză să participe sau să îşi precizeze punctul de vedere, acest fapt trebuie menţionat pe post; absenţa punctului de vedere al uneia dintre părţi nu exonerează realizatorul/moderatorul de asigurarea imparţialităţii.

 În fapt, în perioada 17 iulie - 01 august 2013, postul de televiziune ANTENA 3 a difuzat o serie de emisiuni informative şi de dezbateri ce au avut în prim plan evenimentele judiciare referitoare la extinderea cercetărilor asupra persoanei juridice S.C. ANTENA 3 S.A, pentru presupuse fapte de complicitate la infracţiunea de şantaj, pentru care este anchetat directorul S.C. ANTENA GROUP S.A., precum şi audierea, în calitate de martori, a unor persoane, în acest caz. În acest context, în cadrul acestor emisiuni au fost abordate subiecte referitoare la activitatea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv a doamnei Oana Schmidt Hăineală, preşedinte C.S.M., precum şi a sistemului judiciar, în ansamblu său. Analizând rapoartele de monitorizare ce au avut ca obiect aceste emisiuni şi vizionând înregistrările acestora, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile legale referitoare la dreptul publicului la informare obiectivă şi a celor privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, precum viaţa privată, onoarea, reputaţia şi dreptul la propria imagine. Membrii Consiliului au constatat că emisiunile analizate au fost difuzate cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, care prevăd obligaţia asigurării informării obiective a publicului, prin favorizarea liberei formări a opiniilor. De asemenea, membrii Consiliului au constatat că în cadrul emisiunilor monitorizate, radiodifuzorul nu a respectat principiul imparţialităţii prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizualului, potrivit căruia informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală, trebuie să respecte principiul asigurării imparţialităţii şi echilibrului, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică. În conformiate cu alin. (2) al aceluiaşi articol, prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie se asigură în cadrul aceleiaşi emisiuni şi numai în mod excepţional în emisiunile următoare, iar în cazul în care persoanele refuză participarea sau să-şi precizeze punctul de vedere, radiodifuzorul are obligaţia să menţioneze pe post acest fapt; absenţa punctului de vedere al uneia dintre părţi nu exonerează realizatorul/moderatorul de asigurarea imparţialităţii. În raport de dispoziţiile legale menţionate şi de modul în care s-au desfăşurat aceste emisiuni, membrii Consiliului au constatat că acestea au avut un conţinut care nu a fost de natură să asigure o informare imparţială şi echilibrată a publicului, astfel încât acesta nu a putut să-şi formeze în mod liber o opinie cu privire la temele prezentate. Astfel, în emisiunile monitorizate au fost exprimate cu preponderenţă opinii care conduceau spre aceeaşi concluzie potrivit căreia asupra activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi a preşedintelui acestei instituţii ar plana o îndoială în privinţa integrităţii profesionale, iar extinderea cercetărilor asupra persoanei juridice S.C. ANTENA 3 S.A, pentru o presupusă faptă de complicitate la infracţiunea de şantaj, ar constitui „o execuţie la comandă”, idee ce a fost susţinută şi prin titluri sugestive afişate pe ecran (de exemplu:: „Pe cine încurcă Antena 3?”; „Antena 3 – execuţie la comandă”). În acelaşi context, în cadrul emisiunilor monitorizate, comentariile ce au avut loc pe marginea subiectelor dezbătute au fost de natură să inducă publicului convingerea că, prin acţiunile preşedintelui C.S.M., s-ar dori îngrădirea libertăţii de exprimare a jurnaliştilor postului ANTENA 3 (de exemplu: Hăineală, pumn în gura presei. / Hăineală vrea botniţă pentru Antena 3). De asemenea, în acelaşi context, în cadrul unor ediţii informative şi de dezbateri, la adresa d-nei Oana Schmidt Hăineală au fost formulate acuzaţii potrivit cărora, în perioada în care a fost Prim Procuror al Tribunalului Bacău, aceasta ar fi întocmit un raport favorabil magistratului Rita Branga, despre care s-a afirmat că ar fi condamnată pentru fapte de corupţie. De exemplu, în emisiunea „Se întâmplă în România”, difuzată în data de 17.07.2013, de la ora 11.00 şi prezentată de Maria Coman, la adresa activităţii membrilor şi preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii s-a făcut următorul comentariu: „Diana Tache: Foarte interesant şi deprimant în acelaşi timp, pentru că vă daţi seama, doamna Hăineală este şefa CSM. ... Nu ştiu cum facem când se aleg oamenii ăştia, când sunt ei în funcţii, cu atâta scandal, cu atâta circ... ...Este absolut şocant şi nu ştiu, nu ştiu dacă este nevoie în continuare să-i plătim pe domnii de la CSM... Cel puţin, pe domnul Danileţ, eu aş vrea să nu-l mai plătesc din banii mei. ...Iar pe doamna Hăineală aş vrea să văd în urma acestei poveşti, pentru că este o treabă serioasă chiar dacă e atât de veche, e o treabă publică, aş vrea să văd pe cineva care se autosesizează, aşa cum face CSM-ul atunci când dumneavoastră spuneţi ce lor nu le convine... ...Aş vrea să facă cineva o şedinţă ca să vadă dacă doamna Hăineală, prietenă şi apărătoare a unui procuror care este în spatele gratiilor pentru corupţie în momentul de faţă, are sau nu ce să caute la şefia CSM.... Da acum, că doamna Hăineală considera că un procuror corupt, arestat şi condamnat pentru corupţie, deci atenţie, condamnat, este după gratii, trebuia să fie apreciată în scris de superiorul ierarhic Oana Hăineală actualmente şefa tuturor apărătorilor carierelor procurorilor care se pare că mai comis şi abuzuri împotriva noastră, da? Cu mandat, fără mandat, cu citaţie, fără citaţie.”

Pe parcursul aceleiaşi zile, în cadrul emisiunilor informative de la orele 09.00, 10.00, 12.00 şi 15.00 au fost difuzate ştiri în cadrul cărora au fost formulate acuzaţii la adresa d-nei Oana Hăineală, afirmându-se că ar fi susţinut un „procuror corupt”. Cu titlu de exemplu redăm din raportul de monitorizare: - “17.07.2013 - Ştirile dimineţii, ora 9.00: Prezentator: Oana Schmidt Hăineală ţinea spatele unui magistrat condamnat pentru corupţie, aceasta este informaţia momentului la Antena 3. Numele preşedintelui CSM apare în dosarul în care o prim-procuroare de la Bacău a fost condamnată la 3 ani de închisoare. Dezvăluzirea este făcută de „SURSAZILEI.RO”. Pe atunci, şefa Parchetului Oana Schmidt Hăineală ar fi întocmit un raport favorabil procuroarei, chiar în timp ce aceasta era anchetată de DNA. În interceptările de la dosar apare şi numele regelui asfaltului, Dorinel Umbrărescu. Titluri afişate pe ecran: ŞEFA CSM, PRIETENĂ CU UN PROCUROR CORUPT; HĂINEALĂ, IMPLICATĂ ÎN DOSAR DE CORUPŢIE. Voce din off: Procurorul Rita Branga, cercetat la acea vreme pentru corupţie şi preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, aveau mai mult decât o relaţie profesională arată declaraţiile de la dosar. În virtutea bunelor relaţii, Oana Schmidt Hăineală o lăuda în faţa anchetatorilor pe procuroarea şpăgară. Prim-procuroarea de la Podu Turcului avea însă nenumărate reclamaţii din partea subalternilor care au mers cu plângerile chiar la DNA. Rita Branga ar fi scos de sub urmărirea penală un om de casă al lui Dorinel Umbrărescu. În schimb, acesta i-ar fi livrat nişte imagini compromiţătoare cu un şef din poliţie. De altfel, interceptările arată că regele asfaltului şi procuroarea şpăgară nu erau deloc străini.” Această ştire a fost difuzată în mod repetat, conform raportului de monitorizare din cuprinsul căruia exemplificăm: - „Previziunile zilei”, de la ora 10.00, având titlul: ŞEFA CSM, PRIETENĂ CU UN PROCUROR CORUPT.

  • „Ştiri” de la ora 12.00, titlul afişat pe ecran: „ŞEFA CSM SUSŢINE CORUPŢII”.
  • „Ştiri” de la ora 14.00, titlul afişat pe ecran: „ŞEFA CSM SUSŢINE CORUPŢII”. De asemenea, în emisiunea „Esenţial” de la ora 15.00, moderată de Alina Petrescu, acest subiect a fost analizat în continuare, context în care au fost reiterate aceleaşi acuzaţii la adresa d-nei Hăineală, în timp ce pe ecran au fost afişate titluri cu un conţiunut, de asemenea, acuzator: „ŞEFA CSM SUSŢINEA CORUPŢII, Oana Shmidt Hăineală a susţinut un magistrat condamnat pentru corupţie”. „Moderatoarea: Oana Shmidt Hăineală ţinea spatele unui magistrat condamnat pentru corupţie. Numele preşedintelui CSM apare în dosarul în care o fostă prim-procuroare de la Bacău, Rita Branga, a fost condamnată la trei ani de închisoare. Dezvăluirea e făcută de sursazilei.ro . Pe atunci, şefa Prchetului de pa lângă Tribunalul Bacău, Oana Shmidt Hăineală ar fi întocmit un raport favorabil procuroarei, chiar în timp ce aceasta era anchetată de DNA. În interceptările de la dosar apare şi numele regelui asfaltului, Dorinel Brănescu. Voce din off: Procurorul Rita Branga cercetat la acea vreme pentru corupţie şi preşedintele CSM Oana Shmidt Hăineală aveau mai mut decât o relaţie profesională, arată declaraţiile de la dosar.”

Postul ANTENA 3 a continuat să abordeze aceste subiecte şi în cadrul emisiunilor difuzate în zilele de 30, 31 iulie şi 01 august 2013, în cadrul cărora s-a susţinut că, din cauza dezvăluirilor făcute pe post şi care o priveau pe d-na Oana Schmidt Hăineală, aceasta ar încerca să “puna pumnul în gură” postului. În acest sens, pe ecran au fost afişate titluri sugestive, precum: „HĂINEALĂ, PUMN ÎN GURA PRESEI. / HĂINEALĂ, TELESPECTATOR FIDEL ANTENA 3, HĂINEALĂ PUNE BICIUL PE PRESĂ, CSM TOLEREAZĂ TORŢIONARII. / HĂINEALĂ, TELESPECTATOR FIDEL ANTENA3, HĂINEALĂ PUNE BICIUL PE PRESĂ. / HĂINEALĂ VREA BOTNIŢĂ PENTRU ANTENA 3.” Pornind de la acest subiect, în cadrul emisiunilor au fost făcute afirmaţii incriminatoare cu privire la activitatea magistraţilor Judecătoriei Cornetu, învestiţi cu soluţionarea cererii, care, potrivit afirmaţiilor făcute în emisiune, ar favoriza-o pe d-na Hăineală, acceptându-i cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu S.C. ANTENA 3 S.A., deşi cererea nu ar respecta unele reguli procedurale. De exemplu, în cadrul emisiunii „Previziunea zilei”, difuzată în data de 30.07.2013, de la ora 10.00, au fost făcute următoarele comentarii: „Sabina Iosub: Hai să mai vedem încă ceva interesant. Vorbim despre Oana Schmidt Hăineală care cere cenzura Antenei 3. Preşedintele CSM a solicitat Judecătoriei Cornetu să interzică postului nostru de televiziune să mai difuzeze informaţii despre domnia sa ... Oana Schmidt Hăineală este deranjată de articolele despre legăturile strânse pe care le are cu un procuror condamnat pentru corupţie. Voce din off: Într-o acţiune civilă formulată împotriva Antenei 3, dar şi a publicaţiilor on-line Sursa Zilei şi Lumea justiţiei, preşedintele CSM , Oana Schmidt Hăineală, cere 15.000 de euro daune morale. Mai mult, şefa de la CSM a cerut Judecătoriei Cornetu să interzică celor trei instituţii media să mai publice informaţii considerate de ea denigratoare. Hăineală a introdus cererile la Judecătoria Cornetu unde, în ultimul timp, procurorii DNA şi Inspecţia Judiciară au făcut mai multe verificări. Potrivit site-ului luju.ro, judecătorii au acceptat să dea curs solicitărilor, deşi acestea nu conţin toate datele de identificare. Legea îi obligă pe judecători să anuleze cererea dacă Oana Schmidt Hăineală nu-şi declară toate elementele de identificare şi interzice comunicarea către pârâţi. Preşedintele CSM a reacţionat astfel după ce Antena 3, sursazilei.ro şi luju.ro au dezvăluit cum Oana Schmidt Hăineală ţinea spatele unui magistrat condamnat pentru corupţie. Pe atunci, şefa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Oana Schmidt Hăineală, ar fi întocmit un raport favorabil procuroarei chiar în timp ce aceasta era anchetată de DNA… … E bine să încerci să pui pumnul în gura presei, nu de altceva, dar presa prea a vorbit mult despre legături periculoase şi despre lucruri pe care unii oameni nu ar trebui să le facă într-o societate normală. În ediţia emisiunii “La ordinea zilei” din 25.07.2013, în contextul în care invitatul Mugur Ciuvică a relatat despre modul cum a decurs audierea sa, în calitate de martor, la DNA, la adresa acestei instituţii şi a procurorului de caz s-a adresat în termeni, de genul: “ …e urât băsismul ăsta că e impregnat aşa de băsism şi de aceea nu-mi place mie... Procuroarea a zis că o cheamă Bendeac … Eu nu dau mâna cu băsişti mai ales de la DNA. Adică cea mai mare băseală… pe mine m-au chemat acolo cu singurul scop de mă arăta la televizor, ca să aibă ce să vorbească colegii băsiştilor de la DNA din presa pe subiectul ăsta… jurământul e mult prea solemn pentru o anchetă băsistă. Odată s-a supărat doamna, a zis că-mi face de asta de ultraj, ceva, dosar de ultraj …. îi ziceam că-i băsistă, îi ziceam de anchetă că e gogolănie şi s-a supărat că am zis că ancheta e o golonie, dosarul ăsta şi că doamna e băsistă.” În ediţia aceleiaşi emisiuni “La ordinea zilei”, din 26.07.2013, transmisă sub titlul „Hăineală (CSM) îi ţine isonul lui Lăzăroiu” s-au făcut comentarii cu privire la faptul că d-na Oana Schmidt Hăineală ar fi sesizat în mod ilegal Inspecţia Judiciară cu privire la conţinutul unor emisiuni difuzate de postul ANTENA 3. În acest context, postul ANTENA 3 a difuzat, pe video-wall, declaraţia acesteia pe marginea acestui subiect, potrivit căreia se impune efectuarea de „verificări în vederea apărării independenţei justiţiei faţă de afirmaţiile făcute în mediul public în speţa Alexandrescu vis-a-vis de ultimele măsuri procesuale dispuse de procurori”, considerând, totodată, că „afirmaţiile făcute au scopul de a pune presiuni pe procurorii DNA”. Pornind de la prezentarea declaraţiei d-nei Oana Schmidt Hăineală, în cadrul emisiunii au fost făcute comentarii tendenţioase în privinţa activităţii acesteia, afirmându-se că sesizarea inspecţiei judiciare ar fi un act ilegal, în scopul de a intimida jurnaliştii. Răzvan Zamfir: Că singura instituţie abilitată să sesizeze Inspecţia Judiciară este plenul CSM nu preşedintele cu riscul de a provoca o nouă sesizare ilegală cum e asta şi cum a fost cea anterioară, o să-i aducem la cunoştinţă doamnei Hăineală că sesizarea pe care domnia sa a înaintat-o către Inspecţia Judiciară este ilegală... Oana Florea: ...e o declaraţie făcută în scopul de a intimida jurnalişti, mass-media şi eventual de a indica organelor de cercetare penală împotriva cui trebuie să-şi îndrepte atenţia. Răzvan Zamfir: Doamna Schmidt Hăineală e o recidivistă în momentul de faţă. Radu Tudor: Două chestiuni ilegale. Una că nu poate sesiza de una singură Inspecţia Judiciară. Doi, Inspecţia Judiciară nu verifică altceva decât magistraţi. Noi nu suntem magistraţi, suntem jurnalişti, înţeleg că din toată povestea asta o să iasă o nouă acţiune împotriva Antena 3 şi dacă aveţi nevoie de câte dovezi că ce se întâmplă împotriva acestui post de televiziune este abuziv, ilegal şi împotriva Constituţiei, aveţi încă o dată acţiunea CSM. E mai limpede decât atât că în lege scrie că plenul sesizează şi spune eu voi sesiza? E ilegal? Da. Inspecţia Judiciară cercetează doar magistraţi? Da. Cercetează pe Antena 3 la ordinul lui Oana Schmidt Hăineală? Da. E ilegal? Da. Mai mult decât atât ce să spunem? Aceleaşi comentarii tendenţioase şi acuzatoare au fost făcute şi în cadrul emisiunii “Esenţial” de la ora 15.00, moderată de Alina Petrescu, precum şi în emisiunea “100 de minute, de la ora 17.00, moderată de Alessandra Stoicescu, emisiuni difuzate în ziua de 30 iulie 2013. Redăm din raportul de monitorizare: “Alina Petrescu: Oana Schmidt Hăineală cere cenzurarea Antenei 3…Oana Schmidt Hăineală e deranjată de articolele privind legăturile strânse pe care le are cu un procuror condamnat pentru corupţie. Voce din off: Într-o acţiune civilă formulată împotriva Antenei 3, dar şi a publicaţiilor online Sursa Zilei şi Lumea Justiţiei, preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, cere 15.000 de euro daune morale. Şefa de la CSM a cerut Judecătoriei Cornetu să interzică celor 3 instituţii media să mai publice informaţii considerate de ea denigratoare. Hăineală a introdus cererile la Judecătoria Cornetu, unde, în ultimul timp, procurorii DNA şi Inspecţia Judiciară au făcut mai multe verificări. Potrivit site-ului Luju.ro judecătorii au acceptat să dea curs solicitărilor deşi acestea nu conţin toate datele de identificare. Legea îi obligă pe judecători să anuleze cererea dacă Oana Schmidt Hăineală nu-şi declară toate elementele de identificare şi interzice comunicarea către pârâţi…” Alina Petrescu: Păi nu putem să excludem cazul Hăineală pentru că noi avem un preşedinte CSM care vrea să interzică presei să mai publice informaţii despre ea, e posibil aşa ceva? Dumitru Coarnă: Cred că se încearcă aşa direct sau indirect, se încearcă un atac la libertatea de exprimare şi libertatea presei. Să nu uite doamna Haineală că în 1989 au murit oameni pentru a avea această posibilitate. … abuzurile sunt la ele acasă în instituţia pe care doamna Hăineală o conduce…” (…) “Voce din off: Oana Schmidt Hăineală cere Judecătoriei Cornetu să emită o ordonanţă prezidenţială prin care să interzică pârâţilor Antena 3, Sursa zilei şi Lumea justiţiei să transmită opiniei publice informaţii mincinoase, denigratoare şi defăimătoare în care se asociază numele său cu acte de corupţie. Concret Hăinelă se referă la informaţii din data de 17 iulie care semnalau că o procuroare din Bacău condamantă pentru corupţie a declarat procurorilor DNA că o cunoaşte pe Oana Schmidt Hăineală. Aceeaşi procuroare a primit un raport de evaluare pozitiv pe vremea când Parchetul Bacău era condus de Hăineală. În acţiunea depusă la Judecătoria Cornetu, şefa CSM mai cere şi ca instanţa să oblige pârâţii cu titlu provizoriu să înlăture orice articol susceptibil de a aduce atingere imaginii sale. Judecătorii au trimis citaţii către cele trei instituţii de presă, deşi conform codului de procedură penală nu ar fi trebuit să înregistreze acţiunea Oanei Schmidt Hăineală. În cererea formulată şefa CSM nu şi-a scris numele complet şi nici datele de identificare personală, ceea ce conform legii duce la anularea cererii. Hăineală nu a completat nici datele de identificare ale pârâţilor, deşi legea cerea acest lucru. Alessandra Stoicescu: Doamna Hăineală aşadar, domnule Ciuvică, vrea daune morale şi vrea să nu mai vorbim despre dumneaei, ea fiind şefa CSM, că în această calitate am aflat despre dumneaei în rest nu ne interesa… Mugur Ciuvică: Aha. Deci s-a dus la Cornetu, la Judecătorie să ceară... Judecătoriei din Cornetu să interzică Antenei 3 să mai publice informaţii despre Hăineală pe care ea le consideră defăimătoare. V-am spus mi se pare că femeia chiar are probleme la cap pentru că în felul ăsta mergem toţi, nu ştiu, Băsescu, de exemplu, de ce nu se duce şi el la Judecătoria Cornetu să ceară să oblige Antena 3 să nu mai vorbească de dosarul “Flota” sau de „Casa din Mihăileanu” că el probabil că le consideră defăimătoare. Şi tot aşa, facem o cenzură prin Judecătoria Cornetu. Alessandra Stoicescu: ...interesul să nu mai vorbim despre doamna Hăineală ar fi exact acela de a nu mai sublinia faptul că au fost în 2006 cercetate penal, s-a dat neînceperea urmăririi penale, pentru favorizarea infractorului era cercetată, favorizarea fostei sale subalterne care conducea pe atunci Parchetul Judecătoriei Podu Turcului, acea doamnă Rita Branga, cu care vorbea.”

Acuzaţii la adresa d-nei Oana Schmidt Hăineală au mai fost formulate şi în cadrul emisiunilor “La ordinea zilei” (ora 18.45) şi “Subiectiv” (ora 20.30), ediţii care au fost difuzate în ziua de 31 iulie 2013, acuzaţii susţinute de titluri, precum: “CE VREA SĂ ASCUNDĂ SCHMIDT-HĂINEALĂ”, TRECUTUL O APASĂ PE HĂINEALĂ.”. Astfel, în prima parte a emisiunii “La ordinea zilei” s-a discutat pe marginea unor fragmente din stenograme din rechizitoriul DNA, convorbiri între d-le Oana Schmidt Hăineală şi Rita Branga, context în care au fost făcute afirmaţiii incriminatoare, pe care le redăm din raportul de monitorizare: “Voce: Oana Schmidt Hăineală a declarat război presei pentru că vrea să ascundă opiniei publice interceptări incriminatoare realizate în 2006, de DNA, cu mandat judecătoresc în care şefa CSM pe atunci prim-procuror la Parchetul Tribunalului Bacău o liniştea pe şefa Parchetului Judecătoriei Podu Turcului, Rita Branga. Magistratele erau cercetate pentru corupţie. Dana Grecu: Ca să tragem o concluzie, apropo de aceste interceptări, Oana Hăineală nu dorea ca aceste interceptări, nu dorea să se dezvolte subiectul legat de felul în care ea s-ar fi implicat să-şi ajute amica să scape de puşcărie. Amica sa a primit o pedeapsă cu suspendare pentru mită, deci, pentru corupţie în fapt, 3 ani cu suspendare. ...Prin Ordonanţa DNA din 7 decembrie 2006, emisă de procurorul Eugen Stoinea în dosarul DNA s-a dat NUP procuroarei Oana Schmidt Hăineală pe motiv că în urma cercetărilor efectuate în cauză nu s-a dovedit cu certitudine că Schmidt Hăineală Oana ar fi favorizat pe inculpata Branga Rita cercetată pentru fapte de corupţie. Oana Stănciulescu: Pentru stenograma pe care am văzut-o mai devreme, în zilele noastre eşti ridicat de pe stradă, dacă nu faci parte din sistem, dacă nu eşti din servicii, dacă nu eşti procuror, nu eşti dintr-un partid politic important, nu eşti din gaşca lui Traian Băsescu, eşti ridicat de pe stradă şi băgat la puşcărie (...) Şi eu stau şi mă întreb cum e posibil, Monica Macovei, Kovesi, Oana Schmidt Hăineală, Daniel Morar să fie legaţi ombilical şi să conducă aceste instituţii. Poate tocmai de asta le conduc. Nu e în regulă ca doamna Schmidt Hăineală să se ducă la judecătoria Cornetu şi să ceară să se scoată ştirile despre ea de pe site-uri şi televiziune. (...) Cei de la Lumea Justiţiei fac nişte precizări foarte clare legate de procedura prin care o instituţie de judecată primeşte o astfel de sesizare. Oana Stănciulescu: E acceptată la mişto, cererea la mişto. Hai că fac şi eu cerere …pentru că acolo la Cornetu sunt prietenii doamnei Hăineală.” În emisiunea “Subiectiv”, transmisă sub titlul „TRECUTUL O APASĂ PE HĂINEALĂ”, la adresa d-nei Oana Schmidt Hăineală a fost făcut următorul comentariu acuzator: “Răzvan Dumitrescu: Ne-am întors la Băseşti şi Hăineală, ne-am întors aici pentru că avem elemente ce ne pot sugera de ce doamna Oana Schmidt Hăineală doreşte să închidă gura presei independente. Vom vedea în această seară ce-ar putea avea dânsa de ascuns. Povestea este mai veche şi apare într-un dosar de la DNA... Moderatorul a făcut referire la faptul că Lumea Justiţiei a publicat detalii dintr-un dosar ce a făcut obiectul cercetării penale la DNA din 2006 în care apar doamnele Oana Schmidt Hăineală, prim procurar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi Rita Branga, prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Podu Turcului. A fost prezentat un material înregistrat în care comentariul vocii din off a alternat cu fragmente din dialogul dintre cele două magistrate, fragmente titrate pe ecran şi citite de voce din off, care au avut menţiunea Rechizitoriul DNA / Convorbire între Oana Schmidt Hăineală şi Rita Branga / Sursa: LUJU.RO. Voce din off: Oana Schmidt Hăineală a declarat război presei pentru că vrea să ascundă opiniei publice interceptări incriminatoare realizate în 2006 de DNA, cu mandat judecătoresc, în care şefa CSM, pe atunci prim-procuror la Parchetul Tribunalului Bacău o liniştea pe şefa Judecătoriei Podu Turcului, Rita Branga. Magistratele erau cercetate pentru corupţie. Voce din off: Site-ul Lumea Justiţiei, una dintre cele trei instituţii de presă, alături de Antena 3 şi Sursa Zilei, cărora Hăineală vrea să le interzică să mai scrie despre ea, publică în exclusivitate interceptări cutremurătoare ale conversaţiilor dintre cele două magistrate. Cercetată pentru favorizarea fostei sale subaltrerne care conducea pe atunci Parchetul Judecătoriei Podu Turcului, procuroarea Oana Hăineală îi spune prietenei sale, Rita Branga, să stea liniştită că se rezolvă cu ajutorul unui prieten. Voce din off: În urma cercetărilor nu s-ar fi dovedit că Schmidt Hăineală Oana ar fi favorizat-o pe prietena sa, deşi Branga Rita a fost trimisă în judecată şi condamnată în 2007 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru cinci infracţiuni de luare de mită şi una de favorizare a infractorului.”

 În raportul de conţinutul emisiunilor analizate, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat şi prevederile art. 40 alin. (1) şi (2) din Codul audiovizualului, întrucât au fost formulate acuzaţii, fără a fi prezentate dovezi în susţinerea acestora, iar moderatorii nu numai că nu au solicitat interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile, dar aceştia au făcut afirmaţii incriminatoare la adresa corpului magistraţilor, a unor instituţii ale statului, respectiv DNA şi CSM, precum şi la adresa d-nei Oana Schmidt Hăineală. Potrivit dispoziţiilor invocate, în virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt. De asemenea, în temeiul aceloraşi prevederi legale, moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile. O asemenea abordare a fost de natură să prejudieceze şi imaginea d-nei Oana Schmidt Hăineală, fapt ce contravine prevederilor art. 34 alin. (1) din Codul audiovizualului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la imagine.

 Or, în conformitate cu art. 30 din actul normativ invocat, radiodifuzorul are obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine. Radiodifuzorul nu numai că nu şi-a îndeplinit obligaţia legală conform normelor legale din domeniul audiovizualului, dar a difuzat emisiuni al căror conţinut şi ale căror titluri au fost de natură a afecta imaginea şi viaţa privată a d-nei Oana Hăineală, în condiţiile în care publicului i-a fost indusă concluzia potrivit căreia, prietenia acesteia cu un magistrat care a fost condamnat pentru anumite fapte penale, ar echivala cu susţinerea “corupţiei”. Exemplificăm:
 ŞEFA CSM, PRIETENĂ CU UN PROCUROR CORUPT” / „ŞEFA CSM SUSŢINE CORUPŢII”. / „ŞEFA CSM SUSŢINE CORUPŢII”.
 „Diana Tache: ...Aş vrea să facă cineva o şedinţă ca să vadă dacă doamna Hăineală, prietenă şi apărătoare a unui procuror care este în spatele gratiilor pentru corupţie în momentul de faţă, are sau nu ce să caute la şefia CSM...
 Prezentator: Oana Schmidt Hăineală ţinea spatele unui magistrat condamnat pentru corupţie (ş.a.m.d.). Totodată, membrii Consiliului au constatat că modul în care au fost aduse la cunoştinţa publicului informaţiile difuzate în cadrul emisiunilor analizate a fost de natură să discretiteze, să pună într-o lumină nefavorabilă sistemul judiciar reprezentat de magistraţi, prejudiciind imaginea acestei categorii profesionale.

 Faţă de toate aceste aspecte, membrii Consiliului au constat că informaţiile puse la dispoziţia publicului de radiodifuzorul S.C. Antena 3 S.A. nu au fost de natură, pe de o parte, să asigure telespectatorilor posibilitatea de a-şi forma în mod liber propria opinie, în condiţiile în care, în cadrul emisiunilor monitorizate, prezentarea unor acuzaţii de natură morală sau penală la adresa unor persoane nu a fost însoţită de dovezi sau de punctul de vedere al acestora cu privire la faptele imputate. Iar pe de altă parte, au fost de natură a prejudicia drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.

 În acest sens, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Rezoluţia nr. 1003/1993 cu privire la etica jurnalistică, precizează că presa este obligată să se supună unor principii etice, ferme, prin care se garantează libertatea de exprimare şi dreptul fundamental al cetăţeanului de a primi informaţii corecte şi opinii sincere, iar difuzarea ştirilor trebuie să fie bazată pe adevăr, asigurată prin mijloace adecvate de verificare şi demonstrare şi pe imparţialitate în prezentare, descriere şi narare. Titlul şi sumarul ştirilor trebuie să reflecte esenţa evenimentelor şi datelor prezentate cât mai precis.

 De asemenea, C.E.D.O a stabilit că alegerea unor fapte de natură să aducă atingere reputaţiei unei persoane care exercită o funcţie publică nu poate fi scutită, sub motivul libertăţii de opinie şi de exprimare, de obligaţia probării faptelor imputate şi nici de răspundere. Curtea a stabilit, de asemenea, că articolul 10 din Convenţie nu protejează numai substanţa ideilor exprimate, dar şi modul în care acestea sunt exprimate, precum şi regula potrivit căreia “dacă libertatea de opinie nu poate fi limitată, exprimarea opiniei poate forma obiectul unei limitări, fie şi pentru respectarea drepturilor aparţinând altor subiecte de drept’’.

 În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că, prin prisma reglementărilor interne şi europene, „demnitatea umană este un drept fundamental ocrotit cu precădere, chiar şi înaintea dreptului la liberă exprimare, care poate fi supus anumitor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni, prevăzute de lege într-o societate democratică.” (Decizia ICCJ 2047/2007).

 În calitate de garant al interesului public, în baza competenţelor şi obligaţiilor stabilite prin lege, Consiliul Naţional al Audiovizualului consideră că radiodifuzorii au obligaţia de a informa publicul în mod corect în legătură cu problemele de interes public, iar acest lucru trebuie făcut în mod imparţial şi echilibrat în ceea ce priveşte faptele şi evenimentele prezentate şi fără a se aduce atingere nici dreptului la informare al telespectatorilor şi nici dreptului la imagine al unor persoane. Consiliul consideră că prezentarea unor subiecte de actualitate, cu implicaţii în plan social, economic şi politic trebuie făcută cu respectarea unei informări obiective, printr-o prezentare echidistantă şi echilibrată a opiniilor tuturor părţilor implicate în respectiva problemă. Pentru toate aceste considerente, având în vedere aspectele constatate, ţinând cont de criteriile legale de individualizare a sancţiunii referitoare la gravitatea şi efectele faptei, precum şi de numărul de sancţiuni aplicate radiodifuzorului anterior, pe o perioadă de un an, membrii Consiliului au propus sancţionarea acestuia cu amenda în cuantum de 20.000 lei. Supusă la vot, propunerea de amendare a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 În temeiul şi cu respectarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1) lit. h), alin. (2) şi (4), şi ale art. 91 alin. (1) şi (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea

DECIZIE:

 Art. 1: Radiodifuzorul S.C. ANTENA 3 S.A. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 76.2/16.12.2003 şi deciziei de autorizare nr. 882.0-1/24.06.2005 pentru postul de televiziune ANTENA 3 - NEWS & CURRENT AFFAIRS) se sancţionează cu amendă în cuantum de 20.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele ale articolelor 30, 32 alin. (2), 34 alin. (1), 40 alin. (1) şi (2) şi art. 66 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

 Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.

 Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art. 931 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 333/2009, radiodifuzorul S.C. ANTENA 3 S.A. are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text:

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune ANTENA 3 cu amendă de 20.000 lei, întrucât, în cadrul mai multor emisiuni difuzate în perioada 17 iulie – 01 august 2013, nu a prezentat în mod obiectiv, echilibrat şi imparţial subiectele referitoare la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a unora dintre membrii acestuia, fiindu-le prejudiciat şi dreptul la imagine. Potrivit dispoziţiilor legale, radiodifuzorii au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor. De asemenea, lipsa unei pluralităţi de opinii, precum şi cea a unor puncte de vedere personale, care să răspundă acuzaţiilor de natură morală sau penală formulate în aceste emisiuni, au fost de natură să prejudicieze dreptul la imagine sau reputaţia unor persoane.

Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate