Decizia nr. 320 din 20.06.2013

20.06.2013


Trimiteteţi articolul prin email title=

privind amendarea cu 30.000 lei a S.C. B1 TV CHANNEL S.R.L.
Bucureşti, str. Cristian Popişteanu nr. 2-4, et. 3, biroul nr. 7, sector 1
C.U.I. RO 27759259

pentru postul de televiziune B1 TV

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 20 iunie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul întocmit de Direcţia Monitorizare cu privire la emisiunile informative şi de dezbateri difuzate de postul B1 TV în perioada 30 mai - 04 iunie 2013.

Postul de televiziune B1 TV aparţine radiodifuzorului S.C. B1 TV CHANNEL S.R.L. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 26.3/15.06.2000, decizia de autorizare nr. 468.0/30.05.2002 şi reautorizare nr. 468.0-3/27.09.2011).

În urma dezbaterilor ce au avut loc după analizarea raportului de monitorizare şi vizionării înregistrării emisiunilor, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul S.C. B1 TV CHANNEL S.R.L. a încălcat prevederile art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 64 alin. (1) lit. b) şi 66 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor invocate din Legea audiovizualului:
art. 3 alin. (1): Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului.
alin. (2): Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi a evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.

Conform prevederilor invocate din Codul audiovizualului:
art. 64 alin. (1): În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
lit. b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă. art. 66 alin. (1): În programele de ştiri şi de dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:
lit. a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.

În fapt, în perioada 30 mai - 4 iunie 2013, postul de televiziune B1 TV a difuzat o serie de ediţii de ştiri şi emisiuni de dezbateri ce au avut în prim plan evenimentele legate de presupusul caz de şantaj în care ar fi fost implicat unul dintre directorii S.C. ANTENA GROUP S.A., d-nul Sorin Alexandrescu.

Astfel, acesta a fost reţinut pe 30 mai 2013, pentru 24 de ore, întrucât, aşa cum rezultă din informaţiile afişate pe site-ul DNA, cităm: „a constrâns un administrator al unei societăţi comerciale să semneze un contract în condiţii prestabilite, impuse de inculpat, sub ameninţarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru persoana în cauză. (...) procurorii au dispus reţinerea inculpatului Alexandrescu George Sorin pe un termen de 24 de ore, urmând a fi prezentat instanţei competente cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.”

Membrii Consiliului au constatat că modalitatea în care a fost reflectat acest subiect nu a asigurat informarea obiectivă a publicului şi nu a respectat principiul imparţialităţii, prin favorizarea liberei formări a opiniilor, fapt ce contravine dispoziţiilor legale menţionate mai sus.

Dezbaterea subiectului referitor la „cazul Sorin Alexandrescu” a debutat în cadrul ediţiei emisiunii „Talk B1”, transmise în data de 30.05.2013, moderată de d-na Nadia Ciurlin. La emisiune au participat următorii invitaţi: Bruno Ştefan -sociolog, Gabi Bejan - jurnalist, Remus Cernea - Partidul Verzilor, Anca Constantinescu – PDL. Prin telefon a intervenit Liliana Năstase – jurnalist B1 TV.

Emisiunea a avut următoarele titluri: “Antenele lui Voiculescu denunţate la DNA, Şeful Antenelor dus cu mandat la DNA, Şeful Antenelor este urmărit penal, Şeful Antenelor este acuzat de şantaj, DNA: Denunţătorul acuzat de fapte compromiţătoare, Acuzaţii de corupţie la vârful Antenelor”.

Potrivit raportului de monitorizare, în cadrul emisiunii s-a susţinut că d-nul Sorin Alexandrescu a fost adus cu mandat la DNA pentru că nu s-a prezentat singur la citaţiile anterioare, că este acuzat de şantaj, că acesta nu are nici o teamă pentru că justiţia nu este drastică cu Dan Voiculescu şi el poate să aplice ce a învăţat de la mentorul său.

În aceeaşi zi, respectiv 30 mai 2013, subiectul a fost comentat ampluu şi în cadrul emisiunii „Butonul de panică”, de la ora 17.00, moderată de d-nul Cătălin Prisăcariu, la care au participat: Dan Cristian Popescu - Forţa Civică, Adrian Rădulescu - consilier Preşedinţie, Valeriu Steriu - UNPR, Lucian Isar - consultant economic Prin telefon au intervenit domnii Stelian Negrea, Dumitru Dragomir, Adrian Halpert, Augustin Hagiu şi Adrian Mititelu.

Emisiunea a avut următoarele titluri: „Şeful Antenelor, dus cu mandat la DNA, Şeful Antenelor este urmărit penal, Şeful Antenelor este acuzat de şantaj, DNA: Denunţătorul acuzat de fapte compromiţătoare, Acuzaţii de corupţie la vârful Antenelor, Dumitru Dragomir, implicat în scandalul Antenelor, Antenele lui Voiculescu denunţate la DNA”.

În timpul desfăşurării emisiunii au fost făcute mai multe comentarii cu privire la faptul că ar fi o practică a Trustului Intact să facă presiuni şi „şantaj editorial” asupra oamenilor din mediul economic şi politic.

Redăm din raportul de monitorizare:
„Stelian Negrea: Eu am fost atunci Seful Departamentului de Investigaţie pe tot trustul Intact şi timp de două luni cât am fost, pentru că eu am renunţat după două luni, am fost supus unei presiuni constante, pentru a practica un şantaj editorial la adresa adversarilor politici ai lui Dan Voiculescu şi ale formaţiunilor politice pe care le susţinea, plus şantaj, şi ceea ce e şi mai interesant, ceea ce văd că se întâmplă astăzi, sau aparent aşa este, şantaj editorial la adresa companiilor comerciale cu care ei nu aveau contracte de publicitate.
Cătălin Prisăcariu: Şi care era procedura, cum anume se producea acest şantaj?
Stelian Negrea: RCS-RDS de exemplu, e un caz clasic pentru mine, pentru că, chiar atunci când eram eu în trustul Intact, a fost o campanie extrem de virulentă pe Antena 3. Practic, în calitate de şef al Depatementului de Investigaţii, mă puneau să adun orice fel de informaţie despre această companie, de exemplu, şi după aia ei le dădeau şi le reluau la nesfârşit în jurnalele lor de ştiri, punând o presiune constantă, în virtutea unui diferend juridic, pe care cele două unităţi comerciale le aveau. Pe de o parte trustul Intact şi pe de altă parte, RCS-RDS. Lucru care e rezolvă în instanţă şi nu-ţi foloseşti, din punctul meu de vedere, nu-ţi foloseşti imperiul media, pentru a tranşa probleme legate de interese economice şi politice ale patronului trustului.
Cătălin Prisăcariu: Din experienţa ta Stelian Negrea, ce se întâmpla după o astfel de campanie pusă la cale la vârful trustului Intact, de o campanie de şantaj, cum ai numit-o. Mai departe ce se întâmpla? Erau companii care cedau, sau instituţii de stat care veneau şi dădeau bani, sau cum era? Stelian Negrea: Informaţiile erau folosite selectiv. Să-ţi dau un exemplu politic şi unul de pe economic. De exemplu pe politic, ne-au pus la un moment dat să strângem nişte date despre primarul USL al Baia Mare, despre care se zvonea că ar urma să candideze pentru PDL. Când l-au readus în barca lor USL-istă, au spus, ştii ceva, uită de informaţiile alea. Asta era o modalitate. Altă modalitate, aveau de exemplu, mi-au spus la un moment dat, ştii ceva, n-avem contract cu firma asta. Era ceva cu Farm-Cluj, ăştia aveau contract de publicitate cu unul dintre marii lor rivali, PRO TV-ul. Ia adună tu informaţii despre firma asta şi le dăm noi la vremea respectivă. Ei, între timp, făcând un cros între Editorial şi Departamentul de Vânzări.
Cătălin Prisăcariu: Da tipul ăsta, Sorin Alexandrescu era implicat în acest circuit?
Stelian Negrea: Pe partea mea nu, nu l-am găsit, el îşi folosea altfel influenţa. Dar la mine veneau direct, comenzi de la celebrul Codruţ Şereş, implicate în două dosare penale, unul de prejudicierea Hidroelectrica cu 130 mil euro şi altul de înaltă trădare, care la rândul lui participa la şedinţe, fie cu cele două fiice ale lui Dan Voiculescu, fie cu Dan Voiculescu direct.
Cătălin Prisăcariu: El având ce funcţie în Intact?
Stelian Negrea: L-am văzut pe Dan Voiculescu dându-i câteva indicaţii.
Cătălin Prisăcariu: Da ce funcţii avea Codruţ Şereş acolo?
Stelian Negrea: Codruţ Şereş era acolo şeful Intact Media Grup, adică era entitatea sub umbrela căreia activau celelalte entităţi, adică Antena 3, radio alea ale lor şi mai ştiu eu ce. Adică era peste toată lumea.
Cătălin Prisăcariu: Deci până la urmă Sorin Alexandrescu făcea parte dintr-un mecanism asemănător.
Stelian Negrea: Era, dar vezi că vorbim de două chestii: vorbim de şantaj editorial clar, dar pe de altă parte vorbim aicea, în privinţa mea, făcut prin intermediul unui jurnalist, da, iar Sorin Alexandrescu nici măcar nu a mai apelat la un jurnalist, sau bine că nu a apelat la jurnalist şi l-a făcut el direct, iar în final, crede-mă, acest şantaj urma să fie făcut tot prin jurnalişti, pentru că el dădea telefon mai departe, fie la şeful de la Antena 3, sau Antena 1 şi spunea, eu spun cum ar suna un astfel de circuit al informaţiei, de exemplu, această negociere pe care văd că a avut-o cu cel de la RCS-RDS, nu s-ar fi finalizat conform dorinţelor lui, acele informaţii erau transmise redacţiei, pentru că cine scria ştirea aia, că doar nu o scria Sorin Alexandrescu ştirea personal şi apoi o dădea mai departe.
Cătălin Prisăcariu: Deci până la urmă, ziariştii deveneau intrumente pentru aceste şantaje.
Stelian Negrea: Instrumente în mâna acestor oameni şi mi se pare absolut cutremurător. Nu putem vorbi despre libertatea de exprimare şi despre libertatea presei, cât timp noi suntem nişte unelte în mâna unor directori sau patroni media.
Cătălin Prisăcariu: Vreau să te mai întreb dacă ştii, au apărut, puţine momente, Mugur Ciuvică, a scris să-i plăteşti o poliţă RCS-RDS-ului, şi spune că l-a plătit pe Mitică Dragomir cu 1,7 mil euro, prin nu ştiu ce firmă, evident e parte din acest război, această informaţie, ştii ceva de povestea asta?
Stelian Negrea: Nu, nu am auzit, pe noi, în privinţa RCS-ului, era o campanie extrem de susţinută la vremea respectivă, de strângere de orice informaţii, ca să demonstrăm că RCS-RDS e un monopol extrem de nociv pe piaţa românească. Miza fiind să pui o presiune, deci, dacă e un război comercial, asta se rezolvă în instanţă, dar ei vroiau să pună o presiune mediatică suplimentară, pentru a-i băga în colţ şi a spune, ai grijă cu cine te pui, că în final vei pierde. N-am ştiut despre tot diferendumul ăsta, pentru că RCS-RDS şi trustul Intact au fost la un moment dat împreună în această afacere de vreo 120 mil de euro. S-au certat la un moment dat, după care au avut acest război comercial. Acuma, după părea mea, trustul Intact încearcă să minimizeze tot acest demers, făcut juridic ce cei de la RCS-RDS. Eu n-am văzut pe canalul lor de ştiri, o campanie susţinută, fie împotriva lui Dan Voiculescu, fie împotriva altei entităţi comerciale din trustul Intact. Am văzut numai în partea astalaltă o virulenţă comercială, ce mă sperie, pentru că nu asta e menirea jurnalismului.
Cătălin Prisăcariu: Vreau să te mai întreb, dacă aceste campanii de şantaj media erau îndreptate şi împotriva unor instituţii de stat sau politicieni, sau se rezumau la firme private?
Stelian Negrea: Erau două mari linii. Era de o parte linia anti-băsistă, la ei acolo orice ai fi adus, de la Băsescu şi terminând cu Udrea, şi alţi politruci de la PDL şi din zona asta a opoziţiei şi terminând cu ambasadorul SUA. Eu am rămas trăznit când am aflat. Pe cuvânt, jur, inclusiv pe ambasadorul SUA de la vremea respectivă. Vrea să strângem informaţii, cum că ce treabă are el cu nu ştiu ce piaţă energetică, când ăla vorbea în numele statului american. Îţi dai seama ce pnibil mă simţeam eu? Eram la marginea între penal şi imoral. Dacă mă chema pe mine la Parchet, că strângeam informaţii despre ambasadorul american?”

Subiectul referitor la “cazul Sorin Alexandrescu a continuat să fie dezbatătut şi într-o altă ediţie a emisiunii “Butonul de panică”, la care au participat: Mihail Neamţu - Noua Republică, Adriana Săftoiu, Cătălin Ivan - PSD, Stelian Negrea – jurnalist. Prin telefon au intervenit următoarele persoane: Carmen Kallos – jurnalist B1 TV, Daniel Fenechiu - PPDD, Liliana Năstase – jurnalist B1 TV, Tiberiu Lovin – jurnalist şi Gheorghiţă Mateu - avocat.

Emisiunea a avut următoarele titluri: “Sorin Alexandrescu aşteaptă sentinţa, Alexandrescu făcea presiuni prin telefon, Denunţătorul terorizat de ameninţările lui Alexandrescu, DNA: 15 zile de şantaj prin 41 de promo-uri, Sorin Alexandrescu, arestat 29 de zile.”

În emisiune au fost făcute comentarii referitore la practica de şantaj a trustului media, sens în care exemplificăm din raportul de monitorizare:
“Cătălin Prisăcariu: D-na Săftoiu, nu ni s-a întâmplat de multe ori după 1990 să vedem directorul unui mare trust de presă, acuzat de şantaj. Nu la acest nivel, nu aici. Am mai văzut un caz la Iaşi..dar cam atât. Un astfel de caz e o premieră.
Cătălin Prisăcariu: Nu e jurnalist, cu siguranţă. Vom vedea de ce vorbim despre presă de fapt, pentru că şantajul era exercitat prin nişte materiale de presă.
Stelian Negrea: Am lucrat în urmă cu doi ani (la Intact) şi am spus-o cu subiect şi predicat, ceea ce procurorii au reuşit acuma să încropească juridic şi am spus cu subiect şi predicat faptul că timp de două luni cât am fost şeful Departamentului de Investigaţii la trustul Intact şi pe tot trustul, am fost presat să pun presiune, să fac un şantaj editorial la adresa oponenţilor politici, la adresa companiilor comerciale cu care ei se aflau fie în diferend juridic, fie nu aveau contracte de publicitate, un şantaj similar celui de care vorbesc procurorii acuma.
Cătălin Prisăcariu: Cine îţi cerea aceste lucruri?
Stelian Negrea: Foarte simplu. Atuncea nu era pe filiera lui Sorin Alexandrescu, era pe filiera lui Codruţ Şereş, care era şeful Intact Media Grup. Şi departamentul ăsta de investigaţii de abia se încropea, m-au chemat, mi-au spus domne ai libertate, faci ce vrei, după două săptămâni m-au legat de mâini şi de picioare.”

De asemenea, subiectul “cazul Sorin Alexandrescu” a continuat să fie dezbătut şi în cadrul emisiunii “X Press”, transmisă în data de 01.06.2013, de la ora 21.00, moderată de d-nul Orcan Sabin. La emisiune au fost invitaţi: Adrian Halpert - reporter virtual; Violeta Fotache - EVZ; Alex Macoveiciuc-consultant politic

Emisiunea a avut următoarele titluri: “Şantaj în trustul lui Voiculescu; Dezvăluirile lui Dumitru Dragomir; DNA: 15 zile de şantaj prin 41 de promo-uri; Alexandrescu făcea presiuni telefonic; Denunţătorul, terorizat de ameninţările şefului Antenelor; EVZ; Camelia Voiculescu, în dosarul lui Alexandrescu; IMPNEWS: Dan Voiculescu, în dosarul lui Sorin Alexandrescu.”

La un moment dat, în emisiune s-au făcut afirmaţii în sensul că d-nul Sorin Alexandrescu ar fi acţionat sub coordonarea d-nei Camelia Voiculescu.

Redăm din raportul de monitorizare:
“… Sorin Alexandrescu este concubinul Cameliei Voiculescu de un timp destul de lung. Se vorbea de perspectiva unei nunţi. Sorin Alexandrescu nu acţiona de capul lui. Era coordonat fie de Camelia Voiculescu, fie de Dan Voiculescu, fie de amândoi. Dacă se va putea proba amestecul celor doi în şantaj, unde ar putea fi încadraţi? Instigare, complicitate. Miza pare a fi Dan Voiculescu.”

În cadrul emisiunii “Capital TV”, transmisă în data de 01.06.2013, de la ora 23.00, cu titlul “Când o negociere devine şantaj?”, a fost reluat subiectul referitor la “cazul Sorin Alexandrescu”. Emisiunea a fost moderată de d-nul Şerban Claudiu, la care au participat d-nii Iulian Comănescu - analist media şi Dan Andronic - director general editura Evenimentul şi Capital.

În contextul discutării subiectului anunţat, în emisiune au fost făcute afirmaţii potrivit cărora presupusa faptă de şantaj, pentru care este acuzat d-nul Sorin Alexandrescu, ar fi de domeniul evidenţei, concluzie însuşită şi de moderatorul emisiunii, d-nul Şerban Claudiu. În acest sens, exemplificăm din raportul de monitorizare:
“Dan Andronic: Mi se pare a fi o acţiune clasică de intimidare care are drept scop încheierea unui contract comercial. E destul de grosolan făcută, aşa...
Moderator: Şantajul pare a fi destul de evident.
Dan Andronic: Par destul de clare şi am şi fost de câteva ori în dialog direct cu Mitică Dragomir, un alt element important al acestei afaceri, şi l-am întrebat direct dacă s-a simţit şantajat şi mi-a spus da, m-am simţit şantajat. Am avut o mărturie directă.
Moderator: Nu e primul şantaj în lumea media, a mai existat celebrul caz al lui Vântu care l-a şantajat pe actualul patron al României TV, Ghiţă. Există similitudini între cele două cazuri?
Moderator: Domnule Andronic în ce măsură miza aceasta a controlului presei este una atât de mare? Controlul presei din partea unori patroni!
Dan Andronic: ... Dacă vreţi este un semn de disperare, pentru că dacă ar fi prosperitate şi lucrurile ar arăta mult mai bine din punct de vedere comercial, nu s-ar ajunge la asemenea gesturi. Pentru că nu ai avea nevoie.”

Cu privire la acelaşi subiect, în cadrul emisiunii “Actualitatea românească”, difuzată în data de 02.06.2013, de la ora 21.00, jurnalistul Ion Cristoiu a făcut următorul comentariu:
„După ce a pus mâna pe contract Alexandrescu a început o operaţiune de şantaj tipic penală. E ceva în neregulă. Eu nu am văzut-şi cunosc bine, ştiu ce înseamnă şantajul subtil în presă- un şantaj făcut parcă să te aresteze... ... Datoria celor de la Antene era dacă ei considerau că acesta este o mituire – contractul RCS-RDS cu Mitică Dragomir să-l difuzeze nu să facă şantaj. Deci avem aceste lucruri atât de sigur penale. Şi ultimul lucru care mă uimeşte, care e în neregulă, este următorul: domnul Sorin Alexandrescu este un manager, domnul Dan Voiculescu şi tot trustul este o afacere, un om de afacere, un politician. Eu în locul lui Dan Voiculescu dădeam un comunicat ţi spuneam: dacă aceste lucruri se adeveresc în justiţie noi ţinem să precizăm că nu l-am angajat pe domnul ca să facă şantajul ăsta.”

Pornind de la acelaşi subiect referitor la “cazul Sorin Alexandrescu”, în ediţia emisiunii “Lumea lui Banciu”, din 02.06.2013, moderatorul Radu Banciu, referindu-se la d-nul Dan Voiculescu, a făcut următorul comentariu, pe care îl redăm din raportul de monitorizare:
“Radu Banciu: El a venit şi i-a acuzat pe ăia, tot un şantaj e şi ăsta. Bă, USL-iştilor, fiţi atenţi că dacă nu acţionaţi, nu îl scoateţi mai repede că se supără ăl bătrân, noi tăbărâm... că aşa se face la ei. (...) La un moment dat erau prieteni cu Ponta, dintr-o dată l-au atacat pe Ponta. Acuma sunt încă prieteni cu Căcărău. S-ar putea să-l atace într-o zi şi pe ăla că va călca şi ăla pe bec cu vreo declaraţie, cine ştie ce, se supără Varanul, le dă un telefon, tunurile pe el. Aşa se face la noi. Asta nu-i presă, bă, fraţilor!"

Analizând modul în care s-au desfăşurat emisiunile menţionate, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului care prevăd obligaţia asigurării echilibrului punctelor de vedere exprimate pentru favorizarea liberei formări a opiniilor telespectatorilor.

Astfel, membrii Consiliului au constatat că informarea publicului nu a fost echilibrată şi obiectivă, în condiţiile în care în emisiunile analizate au fost prezentate cu preponderenţă numai opinii care convergeau spre aceeaşi concluzie potrivit căreia fapta de şantaj pentru care este cercetat d-nul Sorin Alexandrescu ar fi fost săvârşită cu acordul unora dintre membrii familiei Voiculescu, pentru a obţine beneficii de natură economică şi politică.

Cu privire la afirmaţiile incriminatoare, radiodifuzorul nu a prezentat opinia persoanelor cărora le erau imputate fapte de natură penală pentru a putea să răspundă acuzaţiilor aduse, ca astfel publicul să beneficieze de o informare obiectivă şi imparţială, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Deşi pe parcursul mai multor emisiuni, difuzate în perioada 30 iunie-4 iulie 2013, a fost dezbătut pe larg „cazul Sorin Alexandrescu”, radiodifuzorul nu a prezentat dovezi sau punctul de vedere al persoanelor cărora le erau imputate fapte de natură penală, în complicitate cu d-nul Sorin Alexandrescu, fapt ce a fost de natură să le prejudicieze dreptul la demnitate şi imagine, ca drept fundamental al persoanei. (Sorin Alexandrescu este concubinul Cameliei Voiculescu de un timp destul de lung. Se vorbea de perspectiva unei nunţi. Sorin Alexandrescu nu acţiona de capul lui. Era coordonat fie de Camelia Voiculescu, fie de Dan Voiculescu, fie de amândoi. Dacă se va putea proba amestecul celor doi în şantaj, unde ar putea fi încadraţi? Instigare, complicitate. Miza pare a fi Dan Voiculescu.”)

În acest sens, la art. 3 alin. (1) din Legea audiovizualului în sarcina radiodifuzorilor este instituită obligaţia potrivit căreia, prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe, informarea publicului se realizează şi se asigură cu respectarea protejării drepturilor fundamentale ale omului.

Membrii Consiliului au mai apreciat, raportat la aspectele arătate anterior, că radiodifuzorul a încălcat şi prevederile art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului, în virtutea cărora acesta avea obligaţia ca în cadrul emisiunilor exemplificate, cu atât mai mult cu cât subiectul era unul de interes public, să prezinte publicului informaţii corecte, care să fie prezentate în mod imparţial şi cu bună-credinţă, astfel încât acesta să-şi poată forma propria convingere în deplină cunoştinţă de cauză.

De asemenea, membrii Consiliului au constatat că emisiunile analizate au fost difuzate şi cu încălcarea prevederilor art. 66 alin. (1) lit. a) din Codul audiovizualului, care prevăd că informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală, trebuie să respecte principiul asigurării imparţialităţii şi echilibrului, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.

Faţă de aceste aspecte, membrii Consiliului au apreciat că modul în care s-a desfăşurat emisiunea nu a fost unul de natură a asigura o informare imparţială, echilibrată şi obiectivă a publicului, fapt ce a fost de natură să prejudicieze dreptul publicului la informare şi de a-şi forma în mod liber o opinie.

Or, în calitate de titular de licenţă audiovizuală, radiodifuzorul şi-a asumat o serie de obligaţii, una dintre ele vizând informarea corectă şi imparţială a publicului, ceea ce presupunea ca, în momentul în care şi-a ales subiectul dezbaterii, să obţină un punct de vedere de la părţile implicate.

În calitate de garant al interesului public, Consiliul Naţional al Audiovizualului consideră că radiodifuzorii au obligaţia de a informa publicul în mod corect în legătură cu problemele de interes public, iar acest lucru trebuie făcut în mod imparţial şi echilibrat în ceea ce priveşte faptele şi evenimentele prezentate şi fără a se aduce atingere nici dreptului la informare al telespectatorilor şi nici dreptului la imagine al unor persoane.

Consiliul consideră că prezentarea unor subiecte de actualitate, cu implicaţii în plan social, economic şi politic trebuie făcută cu respectarea unei informări obiective, printr-o prezentare echidistantă şi echilibrată a opiniilor tuturor părţilor implicate în respectiva problemă.

În concluzie, membrii Consiliului au considerat că emisiunea s-a desfăşurat cu încălcarea obligaţiilor prevăzute de legislaţia audiovizuală la difuzarea unui program audiovizual.

Faţă de aceste aspecte, ţinând cont de criteriile de individualizare prevăzute la art. 90 alin. (4) din Legea audiovizualului, Consiliul a propus sancţionarea radiodifuzorului cu amendă în cuantum de 30.000 de lei.

Supusă la vot, propunerea de amendare a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul art. 90 alin. (1) lit. h) şi alin. (2), art. 91 alin. (1) şi (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 144 alin. (2) şi (3) din Decizia C.N.A. nr. 220/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea

DECIZIE:

Art. 1: Radiodifuzorul S.C. B1 TV CHANNEL S.R.L. (licenţa audiovizuală nr. S-TV 26.3/15.06.2000, decizia de autorizare nr. 468.0/30.05.2002 şi reautorizare nr. 468.0-3/27.09.2011 pentru postul de televiziune B1 TV) se sancţionează cu amendă de 30.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 64 alin. (1) lit. b) şi 66 alin. (1) lit. a) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art. 93^1 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, radiodifuzorul are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00 - 22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text:

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul B1 TV cu amendă de 30.000 lei, întrucât în cadrul unor emisiuni de dezbateri, difuzate în perioada 30 mai – 4 iunie 2013, în care a fost dezbătut subiectul referitor la reţinerea unei persoane pentru o presupusă faptă de şantaj asupra directorului unei societăţi comerciale, nu a fost asigurată informare obiectivă şi imparţială a publicului, prin favorizarea liberei formări a opiniilor, fapt ce contravine dispoziţiilor legale.

Potrivit legislaţiei audiovizuale, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor, iar informarea cu privire la un fapt să fie corectă, prezentată cu bună-credinţă şi cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.