privind amendarea cu 10.000 lei a S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L.,
cu sediul în PLOIEŞTI, str. Democraţiei nr. 28A
(Spaţiul de lucru nr. 2, Construcţia C1), parter, jud. Prahova CUI 14954665

pentru postul ROMÂNIA TV
BUCUREŞTI, Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 10 aprilie 2012, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat reclamaţia nr. 2716/20.02.2012, precum şi raportul întocmit de Direcţia Monitorizare cu privire la emisiunea « România de poveste », difuzată în 11.02.2012 de postul ROMÂNIA TV.

Postul de televiziune ROMÂNIA TV aparţine radiodifuzorului S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L., (licenţa audiovizuală nr. S-TV 281.3/09.06.2011, decizia de autorizare nr. 1779.0/09.06.2011 şi reautorizare nr. 1779.1-2/01.11.2011).

În urma analizării raportului de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele ale art. 66 alin. (1) lit. a) şi art. 70 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Potrivit dispoziţiilor din Legea audiovizualului :

- art. 3 alin. (1) : Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului.
alin. (2) : Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.

Conform prevederilor din Codul audiovizualului :
- art. 66 alin. (1) lit. a) : În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii :
a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică ;
- art. 70 : În cadrul programelor de ştiri şi dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale se va prezenta şi un punct de vedere al acestora.

În fapt, pornind de la un studiu realizat de Academia Română în anul 2011, în legătură cu comunitatea românească din judeţele Harghita şi Covasna, postul de televiziune ROMÂNIA TV a difuzat, în ziua de 11 februarie 2012, în cadrul emisiunii “România de poveste” un reportaj despre situaţia acestei comunităţi.

Pe ecran au fost afişate următoarele titluri : "ROMÂNI UITAŢI ÎN ROMÂNIA”, “ŞI PLĂTIŢI ŞI MAGHIARIZAŢI” şi “ROMÂNII, TOLERAŢI ÎNTRE SECUI”.

În debutul emisiunii, moderatoarea a afirmat că reportajul realizat de postul ROMÂNIA TV coincide cu studiul efectuat de Academia Română şi a concluzionat că românii din regiunea numită de unii maghiari “Ţinutul Secuiesc” se simt abandonaţi de 22 de ani de către puterea de la Bucureşti.

Reportajul a conţinut informaţii despre comunitatea românească din judeţele Harghita şi Covasna, precum şi puncte de vedere ale unor persoane publice ori jurnalişti referitoare la situaţia românilor din cele două judeţe.

Reportajul a debutat cu un colaj de imagini în care au fost arătate unele simboluri ce aveau pe fundal culorile tricolorului românesc, iar altele, culorile steagului maghiar, urmate apoi de imagini filmate la Miercurea Ciuc, în care un bărbat spânzură o păpuşă ce îl înfăţişa pe Avram Iancu.

În cadrul reportajului au fost difuzate mai multe materiale în care au fost prezentate mai multe puncte de vedere ale unor reprezentanţi ai comunităţii româneşti din judeţele Harghita şi Covasna şi un punct de vedere al reprezentantului comunităţii maghiare din aceeaşi zonă, dl. Borboly Csaba.

Unul din reprezentanţii comunităţii româneşti, respectiv IPS Ioan Selejan, arhiepiscopul Harghitei şi Covasnei, a afirmat că unele şcoli româneşti din zona respectivă au fost închise, iar cele maghiare nu, şi că nu doreşte ca în acest spaţiu intracarpatic să se vorbească peste câţiva ani că au existat cândva români.

De asemenea, în declaraţiile sale, primarul din Topliţa, Stelian Platon, s-a referit la unele probleme cu care se confruntă comunitatea românească din zona respectivă.

Cităm din raportul de monitorizare :

“Stelian Platon, primar Topliţa : Am ajuns să fim trataţi chiar cu dispreţ : vreau să vă arăt aici o scrisoare pe care am primit-o în luna decembrie de la Consiliul Judeţean, de la cabinetul preşedintelui, în care mă anunţă destul de sec că din economiile judeţului ni s-au alocat pentru dezvoltare 10 mii de lei. Este o sumă absolut ridicolă, totuşi suntem un municipiu, după care, fiind şi sfârşit de an, domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, cu ştampilă, cu antet, îmi spune următoarele : Dumnezeu să vă dea multă sănătate, putere şi un viitor sigur în Ţinutul Secuiesc. Este un act oficial, cu antet, cu stema Consiliului Judeţean. Sigur, pot să vă spun că se lucrează tare la o stemă a Ţinutului Secuiesc, de altfel există, este realizată, există şi steaguri arborate în diverse locuri, aşa cum există tot felul de însemne ale Ungariei Mari, ale vechiului ţinut secuiesc puse pe clădiri ofociale şi nicio instituţie a statului român nu se sesizează cu toate că vedem în ultima vreme că organele statului sunt extrem de atente la orice abatere de la lege, nu şi în acest caz.” (...)

“Stelian Platon, primar Topliţa : Este un proces de deznaţionalizare în Harghita, incredibil. Sigur, există statistici, sunt convins că cineva le citeşte, dar, tot atât de convins sunt că nimeni nu ia nicio măsură.”

Pornind de la studiul efectuat de Academia Română, jurnalista Dana Mezey a afirmat că în cuprinsul studiului sunt prezentate problemele cu care se confruntă românii din judeţele Covasna şi Harghita, respectiv că administraţia locală este acaparată de către reprezentanţii comunităţii maghiare şi că rata natalităţii este net favorabilă comunităţii maghiare, precum şi la aspecte privind numărul românilor rămaşi în localitatea Doboi, care au fost nevoiţi să înveţe limba maghiară ca să poată supravieţui.

În afară de punctele de vedere exprimate, reportajul a conţinut un material care a descris istoria regiunii Harghita-Covasna, precum şi aspectele controversate promovate de susţinătorii zonei “Ţinutul Secuiesc”.

Acest material a fost comentat, prin voce din off, afirmându-se că liderii partidelor maghiare din România, în frunte cu UDMR, doresc obţinerea statutului de unitate administrativ teritorială pentru “Ţinutul secuiesc” care să cuprindă judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, statut despre care s-a susţinut că ar încălca Constituţia României, întrucât în Legea fundamentală nu este reglementată noţiunea de “ţinut”, ca unitate administrativă.

În cadrul aceluiaşi material, a fost făcut un istoric cu privire la diferenţele dintre secui şi unguri, unguri şi saşi, începând cu perioada Evului mediu şi până în anul 1871, când au fost emise legile maghiarizării ce i-au vizat pe secui, sloveni, români şi ţigani. De asemenea, s-a afirmat că Guvernul din Republica Ungaria acţionează şi pe teritoriul statelor în care există conaţionali maghiari.

Cu privire la acest aspect s-a precizat că guvernele României de după anul 1998 nu au avut nicio reacţie.

În continuare, au fost difuzate imagini care au fost însoţite de următoarele comentarii :

“Nenumăratele ofense aduse simbolurilor româneşti din aşa-zisul Ţinut Secuiesc întăresc concluziile Academiei. Iată câteva exemple : Cetăţeanul român Cyibi Barna îl spânzură ritualic pe Avram Iancu în faţa unor copii de vârstă preşcolară. Componenţii echipei de hochei a României sunt decoraţi de către primăria din Miercurea Ciuc pentru că nu au cântat imnul Românei, ci pe cel al Ungariei cu ocazia unui meci. Mai mult, deşi acest ţinut secuiesc nu este decât un proiect evident neconstituţional, numele său apare pomenit în acte oficiale emise chiar de către Consiliul Judeţean Harghita, ca şi când pe ungurii de la conducerea judeţului, nu i-ar interesa în niciun fel, părerea puterii de la Bucureşti.”

Prin voce din off au fost făcute comentarii cu privire la maghiarizarea românilor din această zonă.

Cităm din raport :
“Voce din off : Tot din cercetarea academică, aflăm că întărirea comunităţii maghiare se bazează pe, cităm, suport logistic străin, fără întrerupere, dispus în adâncimea proceselor sociale. Iată un exemplu de maghiarizare : Românilor din Doboi li s-a propus trecerea copiilor la şcoala de limbă maghiară în schimbul unor sume de bani. Lunar, copiii care participă la orice formă de învăţământ în limba maghiară, primesc din partea Guvernului Ungariei prin Fundaţia „Totul pentru şcoală”, patronată de Kelemen Hunor, o bursă de 330 de RON.”

De asemenea, în acelaşi material, s-a vorbit şi despre rolul Bisericii Ortodoxe Române în păstrarea coeziunii populaţiei române, precum şi despre modul în care extremiştii maghiari profanează simbolurile credinţei ortodoxe.

“Reporter : Această troiţă ortodoxă a fost ridicată pe pământul care aparţine bisericii ortodoxe. Ea a fost sfinţită în data de 15 august, anul trecut de Sfânta Maria Mare. N-au trecut nici 12 ore până când cineva a încercat să îi dea foc, pe spatele troiţei a fost scris, deşi nu se mai vede foarte bine acum 666, şi valah, român în limba maghiară.”

În cadrul reportajului s-a discutat şi despre situaţia tinerilor din cele două judeţe, precum şi despre faptul că, pentru a fi angajaţi, aceştia sunt obligaţi să cunoască limba maghiară, motiv pentru care la primăria din Miercurea Ciuc nu lucrează niciun român.

“Voce din off : Suspendaţi între suspiciune şi sacrificiu, românii din aceste trei judeţe, par să capete pe zi ce trece, statutul de naţiune tolerată.”

Prin voce din off au fost făcute comentarii cu privire la obiectivele declarate ale liderilor maghiari : “... autonomie teritorială pentru ceea ce ei numesc Ţinutul Secuiesc şi autoguvernare. Obiectivele nedeclarate şi nedeclarabile par a fi independenţa acestei regiuni şi obţinerea mai apoi a culoarului teritorial până la graniţa cu Ungaria.” (...) Cei circa 100 de mii de români din Harghita şi Covasna se simt abandonaţi de stat şi, conform cercetărilor Academiei Române, au de ales între maghiarizarea totală, precum secuii şi părăsirea locurilor natale.”

După difuzarea acestui material, în studio a avut loc o dezbatere pe aceeaşi temă, invitaţii emisiunii fiind d-nii : Corneliu Vadim Tudor – preşedinte PRM şi Gheorghe Funar – secretar PRM, iar moderatoare, d-na Mirela Voicu.

În acest context, dl. Gheorghe Funar a afirmat că Uniunea Culturală, UDMR, funcţionează ilegal, iar dl. Corneliu Vadim Tudor, a afirmat : “Da’ mai bine să-i ducem pe unguri în Siberia ?”

Analizând conţinutul emisiunii ce a făcut obiectul raportului de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat dispoziţiile art. 3 din Legea audiovizualului care obligă radiodifuzorii să informeze în mod obiectiv publicul prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.

Astfel, pentru a oferi publicului care a vizionat emisiunea posibilitatea de a-şi forma singur opinia în legătură cu subiectul prezentat, postul ROMÂNIA TV avea obligaţia de a-l informa în mod obiectiv, prezentându-i punctele de vedere exprimate, atât de populaţia românească din cele două judeţe, despre care a afirmat că ar fi discriminată de minoritatea maghiară din zona respectivă, cât şi de populaţia maghiară ori reprezentanţi ai acesteia.

Or, astfel cum rezultă din raportul de monitorizare, în emisiunea reportaj “România de poveste”, radiodifuzorul a prezentat, în mod inechitabil, punctele de vedere ale celor două comunităţi, române şi maghiare, în sensul că a prezentat 5 intervenţii ale reprezentanţilor comunităţii româneşti din zona respectivă şi doar o intervenţie a unui reprezentant al comunităţii maghiare.

De asemenea, radiodifuzorul nu a respectat nici prevederile art. 66 din Codul audiovizualului, întrucât, în dezbaterea ce a succedat reportajul difuzat în cadrul emisiunii “România de poveste”, dezbatere ce a abordat un subiect de interes public sensibil privind coabitarea comunităţii româneşti cu cea maghiară din acea zonă, nu a asigurat astfel o pluralitate de opinii care să ofere publicului posibilitatea unei informări obiective.

Membrii Consiliului au constatat că, deşi subiectul adus în atenţia publicului era unul sensibil şi susceptibil să creeze controverse în societatea românească, radiodifuzorul a ales să prezinte o singură opinie, invitând în studio, pe domnii Corneliu Vadim Tudor şi Gheorghe Funar, persoane recunoscute în ceea ce priveşte gradul redus de toleranţă în abordarea relaţiilor interetnice din judeţele Harghita şi Covasna.

În lipsa unui punct de vedere opus, atât în reportaj, cât şi în cadrul dezbaterii ce a avut loc în studio, publicul a fost privat de dreptul de a-şi forma propria opinie în legătură cu situaţia românilor din judeţele menţionate.

Consiliul a constatat că nu au fost respectate nici prevederile art. 70 din Codul audiovizualului, întrucât, deşi subiectul emisiunii l-au constituit problemele cu care se confruntă comunitatea românească din judeţele Harghita şi Covasna, în raport de comunitatea de etnie maghiară din acea zonă, în emisiune nu a fost prezentat şi un punct de vedere al reprezentanţilor comunităţii maghiare.

În calitatea sa de titular de licenţă audiovizuală, radiodifuzorul S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L. are obligaţia de a lua toate măsurile legale, astfel încât publicul să nu fie privat de o informaţie echilibrată şi obiectivă cu privire la un subiect de interes public supus atenţiei sale în cadrul emisiunilor pe care le difuzează.

Având în vedere aceste aspecte, Consiliul a propus amendarea S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L. cu suma de 10.000 lei.

Supusă la vot, propunerea de amendare a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul art. 144 alin. (2) şi (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările ulterioare, ale art. 90 alin. (1) lit. h) şi alin. (2) şi ale art. 91 alin. (1) şi (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea

DECIZIE :

Art. 1 : Radiodifuzorul S.C. RIDZONE COMPUTERS S.R.L., titular al licenţei audiovizuale nr. S-TV 281.3/09.06.2011, decizia de autorizare nr. 1779.0/09.06.2011 şi reautorizare nr. 1779.1-2/01.11.2011, este sancţionat cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. 66 alin. (1) lit. a) şi art. 70 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual.

Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art. 93^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 333/2009, radiodifuzorul are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text :

„Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune ROMÂNIA TV cu amendă de 10.000 lei, întrucât în emisiunea „România de poveste” din 11 februarie 2012 publicul nu a fost informat în mod obiectiv şi imparţial în legătură cu relaţiile interetnice din judeţele Harghita şi Covasna, în sensul că în emisiune nu a fost asigurată o pluralitate de opinie care să ofere publicului posibilitatea de a-şi forma propria părere.”

Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.