Decizia nr. 169 din 13.03.2014

20.03.2014


Trimiteteţi articolul prin email title=


 privind amendarea cu 20.000 lei a S.C. REALITATEA MEDIA S.A.
 Bucureşti, Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 172-176, Clădirea Willbrook, corp A, et. 3, cam. 5, sector 1 C.U.I. 14080700

 pentru postul de televiziune REALITATEA TV

 Întrunit în şedinţă publică în ziua de 13 martie 2014, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul întocmit de Direcţia Monitorizare, în baza sesizărilor înregistrate sub nr. 3046/04.03.2014, 3046 şi 3459 din 11.03.2014 cu privire la ediţiile din 03 şi 10 martie 2014 ale emisiunii „Jocuri de putere”, difuzate de postul REALITATEA TV. Postul de televiziune REALITATEA TV aparţine S.C. REALITATEA MEDIA S.A. (licenţa audiovizuală S-TV nr. 30.8/27.03.2001 şi decizia de autorizare nr. 447.2-2/25.10.2011).
 În urma dezbaterilor ce au avut loc după analizarea raportului de monitorizare şi a vizionării înregistrărilor, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile art. 40 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale articolelor 66 alin. (1) lit. (a) şi 70 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.
 Art. 40 din Legea audiovizualului prevede că este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.

 Conform dispoziţiilor invocate:
 Art. 66 (1) - În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:
 a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică;
 Art. 70 - În cadrul programelor de ştiri şi dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale se va prezenta şi un punct de vedere al acestora.

 În fapt, postul REALITATEA TV a difuzat, în data de 03.03.2014, de la ora 22.00, emisiunea de dezbateri „Jocuri de putere”, moderată de domnul Rareş Bogdan.
 Invitaţii au fost domnii: Catalin Harnagea, fost Director SIE, Florian Bichir, membru CNSAS, Bogdan Chirieac, jurnalist, Costin Georgescu, fost director SRI, şi Octavian Hoandră, jurnalist, din studioul de la Cluj-Napoca. Potrivit raportului de monitorizare, la începutul emisiunii, s-a prezentat un montaj de imagini pe un fond muzical al unei cunoscute melodii ungureşti („Ozosep”). Pe acest fond muzical au fost prezentaţi domnii Victor Ponta şi Kelemen Hunor semnând un acord, Liviu Dragnea şi Daniel Constantin. Moderatorul a salutat telespectatorii în limba maghiară, apoi a afirmat: „În curând, o limbă obligatorie în toate localităţile din Transilvania. Astăzi, Victor Ponta s-a pus în genunchi. De ce? Nu pentru binele populaţiei - surori, frate, ce doriţi, asociată, ce doriţi dumneavoastră.” Titlul afişat pe ecran: PONTA ÎN GENUNCHI. Pe parcursul emisiunii, o parte din titlurile afişate pe ecran în timpul emisiunii au fost şi în limba maghiară. Între alte discuţii, în emisiune a fost dezbătut un subiect de politică internă, respectiv acceptarea UDMR la guvernare, precum şi programul de guvernare al noului Guvern Ponta, cu privire la care invitaţii şi-au exprimat opinia.

 Dezbaterea pe tema intrării la guvernare a UDMR a generat discuţii legate de această organizaţie, de liderii ei, dar şi de modul în care aceasta apără interesele comunităţii pe care o reprezintă. Potrivit site-ului interro_liens_callback, „Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) s-a înfiinţat la 25 decembrie 1989 şi s-a angajat în apărarea şi reprezentarea intereselor comunităţii maghiare din România, în prezent, conform principiului pluralismului intern, organizaţia având în componenţă organizaţii teritoriale, platforme bazate pe ideologii diverse, respectiv organizaţii associate. Membrii asociaţi sunt grupări sociale, ştiinţifice, culturale, profesionale şi de tineret.”
 La un moment dat, pe parcursul emisiunii, a intrat în direct, din studioul de la Cluj, jurnalistul Octavian Hoandră, pe care dl. Rareş Bogdan l-a întrebat ce părere are despre noile măsuri introduse de Guvernul Ponta în urma înţelegerii cu UDMR, de a susţine programul de guvernare. Redăm din raportul de monitorizare: Octavian Hoandră: „După cum se vede şi din sondaje şi noi care locuim în Transilvania, comunitatea maghiară se simte din ce în ce mai puţin reprezentată de UDMR, mă rog, trec peste faptul că în toată istoria postdecembristă, UDMR-ul s-a dovedit neloial faţă de ţara asta a noastră şi ceea ce a însemnat, vezi când m-ai întrebat tu ceea a însemnat Victor Ponta astăzi, m-a dus cu gândul la un vers al lui Esenin care zicea ,,Un om negru plimba un deget peste o carte ticăloasă”.” (...) Octavian Hoandră: „De asta spuneam, că m-am şocat de ipocrizia domnului Ponta, eu chiar am avut încredere în el, care spunea că apreciază consecvenţa UDMR, dar la ce a fost consecvent UDMR? Ce consecvenţă! Haideţi să vedem la ce a dus consecvenţa UDMR-ului timp de 10 ani? A avut România ceva de câştigat de pe urma participării la guvernare a UDMR-ului? Nu cred, de aia şi oamenii în mare proporţie s-au pronunţat în mare măsură împotriva guvernării laolaltă cu UDMR. Dacă aş fi văzut un singur proiect, care să nu servească propriile interese şi să servească, pe de o parte, şi teatrul ăsta meschin în care ei le spun săracilor maghiari, pe care îi ţin în sărăcie şi pentru care nu fac o mişcare, îi ţin într-un întuneric, ca să-şi potenţeze ei pălăriile şi isteţimea de a-ţi bate joc de această ţară. Până la urmă, să ştiţi că este un mare pericol să pui în fruntea culturii româneşti pe domnul Kelemen Hunor, mi se pare un pic cam mult şi pe domnul Korodi la Mediu care ştim ce găuri imense a lăsat.” (...) Bogdan Chirieac: Domnul Kelemen Hunor va fi vicepremier, nu e doar ministru este şi vicepremier şi va avea în subordine şi educaţia. Deci, o coordonează. Rareş Bogdan: Adică, putem vedea manualele de istorie a României şi de geografie a României. Florian Bichir: Păi, normal, că le aduce de la Budapesta, că a vrut să falimenteze Coresi, care a ţinut tot de ei. Bogdan Chirieac: Este o chestiune, dacă vreţi, ce ţine de siguranţa naţională, la un moment dat. Dar, mă rog, s-a mai întâmplat acest lucru (...), da, educaţia, da... sănătatea, da... Florian Bichir: cultura, identitate noastră naţională, cultură, educaţie...astea sunt negociabile? Le dăm primele? Bogdan Chirieac: Aşa stau lucrurile... Florian Bichir: Le dădeam tractoare, maşinuţe... nu ştiu... le dădeam alte posturi, orice... (...) Octavian Hoandră: „Există elită a minorităţii maghiare, care este dirijată prin bani, prin fonduri, venite de la Budapesta să adopte un anume comportament care să tragă un val de abur între afacerile ce privesc banii şi influenţa care duce la bani a acestor lideri UDMR.”


 Analizând raportul de monitorizare, Consiliul a considerat că era imperios necesară asigurarea unui echilibru în discuţii şi a unei imparţialităţi din partea radiodifuzorului, în condiţiile în care această ediţie a emisiunii „Jocuri de putere” a constituit o dezbatere pe probleme actuale de interes public, probleme care, în acest moment, generează o serie de discuţii controversate în societatea românească. Or, radiodifuzorul a încălcat obligaţia privind respectarea principiilor imparţialităţii şi echilibrului ce trebuie să caracterizeze informarea în probleme de interes public, astfel încât telespectatorii să-şi poată forma în mod liber propria opinie. Faţă de modul în care s-au desfăşurat dezbaterile, membrii Consiliului au constatat că acestea s-au purtat fără ca în emisiune să fie prezentat şi un punct de vedere al UDMR, organizaţie care reprezintă interesele minorirăţii etnice maghiare din România. Or, dispoziţiile art. 70 din Codul audiovizualului stabilesc în sarcina radiodifuzorilor o obligaţie expresă de a prezenta şi punctul de vedere al minorităţii despre care se discută în emisiuni, indiferent că este vorba despre minorităţi etnice, religioase sau sexuale. În cazul de faţă dezbaterea privea minoritatea etnică maghiară din România.
 De asemenea, radiodifuzorul avea obligaţia de a asigura prezentarea echilibrată şi imparţială a informaţiilor şi punctelor de vedere referitoare la problema de interes public supusă dezbaterii, situaţie în care acesta trebuia să întreprindă toate demersurile pentru a obţine o opinie, o explicaţie oficială sau care să susţină o poziţie contrară celor exprimate în cadrul emisiunii, pe care să o prezinte publicului. În calitate de titular de licenţă audiovizuală, radiodifuzorul şi-a asumat o serie de obligaţii, unul dintre ele vizând informarea corectă şi imparţială a publicului, ceea ce presupunea ca, în momentul în care şi-a ales tema unei dezbateri, să încerce să se informeze în legătură cu respectivul subiect, cu privire la care să obţină puncte de vedere de la toate părţile implicate. De asemenea, pe parcursul emisiunii, un alt invitat, dl. Florian Bichir a afirmat, la rândul său, următoarele:

Florian Bichir: „Fii atent că şi în perioada interbelică a existat un partid maghiar care culmea, ca să-ţi dai seama, a intrat în cartel electoral cu Iuliu Maniu. Dar vreau să spun că progarmul ăla nu-l semna Iuliu Maniu sau nu spunea, vrem autonomie, vrem să ne îmbogăţim, vrem să fim 70 % cât erau, deci până la urmă e o normalitate să faci politică cu nişte conaţionali de-ai tăi, cu comunitatea maghiară, pentru că sărăceşte şi ăla, dar nu să ai un aşa zis partid şacal, format din nişte grofi care-şi duc amantele tot la Paris, nu la Budapesta, care se îmbogăţesc şi-i doare în paişpe de comunitatea maghiară. Nişte şantajişti ordinari, ăştia sunt. Dacă îl prinzi, zice nu mă persecuţi, că-s maghiar. Nu te persecut, îţi spun doar că eşti un hoţ nenorocit.”

Rareş Bogdan: „Domnul Bichir, mai uşor, că avem CNA-ul.” Intervenţia moderatorului emisiunii nu a fost în sensul în care să atragă atenţia invitatului că afirmaţii ca cele făcute sunt de natură că contravină legislaţiei audiovizuale, obligaţie ce îi revenea în calitatea sa de moderator al unui program audiovizual, ci că invitatul ar trebui să fie atent la ceea ce spune, întrucât există CNA, autoritate care atribuţii de control şi de aplicare a unor sancţiuni, dacă se constată încălcări ale normelor legale din domeniu; în situaţia dată, moderatorul, pe fondul recunoaşterii implicite a faptului că afirmaţiile invitatului contraveneau dispoziţiilor legale, a avut o intervenţie pur formală. Analizând raportul de monitorizare, membrii Consiliului au constatat că, la un moment, dat, dl. Florian Bichir a făcut următoarea afirmaţie, faţă de care moderatorul emisiunii nu a avut nicio reacţie:

Florian Bichir: „Dincolo de asta, ce se spune aici, în raport, sunt nişte lucruri extrem de delicate pentru români. Vreau să vă spun că Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific al acestei ţări, a spus că există practic în Covasna şi Harghita o epurare etnică. Despre ce vorbim?”

 În legătură cu această informaţie oferită publicului telespectator, radiodifuzorul avea obligaţia de a face o serie de precizări cu respectarea principiului imparţialităţii, pentru ca publicul telespectatorul să-şi poată forma o opinie corectă. În esenţă, în luna noiembrie 2010, Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române a dat publicităţii Raportul pe marginea proiectului Legii Educaţiei Naţionale privind situaţia minorităţilor din perspectiva egalităţii de şanse, iar în februarie-martie 2012, acelaşi Centru a dat publicităţii studiul „Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita-Covasna”, studii care au stârnit controverse în rândul cercetătorilor.
 Mai mult, în data de 10 iulie 2013, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a sancţionat cu „avertisment” Academia Română pentru cele două studii, apreciind că acestea fac referiri discriminatorii la minoritatea maghiară.
 În aceste condiţii, radiodifuzorul avea obligaţia de a oferi publicului telespectator o informaţie corectă şi completă, iar nu ruptă dintr-un context mult mai complex, informaţie care ar fi putut oferi publicului posibilitatea de a-şi forma în mod liber opinia, fără a fi manipulat prin omisiune.
 Cu privire la termenul de „epurare etnică” folosit în emisiune, acesta semnifică, sub aspect semantic, „expulzarea forțată sau uciderea în masă a membrilor unui grup etnic sau religios dintr-o anumita zonă de către membri ai altui grup, în scopul creării unei populații omogene.” Or, în documentele Centrului European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) se pune problema unei „segregări” pe criterii etnice a populaţiei româneşti în judeţele cu populaţie majoritar maghiară, prin „segregare” înţelegându-se „a separa”, „a izola”, termeni esenţialmente diferiţi de cei folosiţi în emisiune.

Membrii Consiliului au analizat şi ediţia din 10 martie 2014 a emisiunii „Jocuri de putere”, constatând că şi în cadrul acesteia dezbaterile s-au desfăşurat într-o manieră similară cu cea din ediţia difuzată în 03 martie 2014.

 Redăm un fragment din raportul de monitorizare: Rareş Bogdan: „Dacă această autostradă înseamnă acordarea a trei prefecţi maghiari în trei judeţe, judeţul Mureş, precum şi Covasna şi Harghita, autonomie teritorială pentru Ţinutul Secuiesc, credeţi-mă că mă duc cu calul. Da nu se poate aşa ceva în mijlocul României.”
 Mai mult, la un moment dat, jurnalistul Octavian Hoandră a afirmat următoarele:„Noi cu toţii când greşim ni se cere să plătim, aceşti oameni din Guvernul actual şi din Guvernul lui Traian Băsescu au îngenuncheat în faţa acestui UDMR care incită la violenţă, incită la ură şi la tot ce poate fi mai nociv într-o ţară care, într-adevăr, cum zice domnul preşedinte al CJ, trebuie să facă autostrăzi.”
 Faţă de modul în care s-au derulat cele două emisiuni, membrii Consiliului au considerat că mesajul transmis publicului telespectator a fost unul de incitare la ură pe considerente de naţionalitate, respectiv la adresa minorităţii maghiare, fapt ce contravine prevederilor art. 40 din Legea audiovizualului, potrivit cărora este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.
 Potrivit Recomandării nr. R (97) 20 a Comitetului de Miniştri către statele membre cu privire la „Discursul la ură”, se statuează că principiile enunţate în acest document se aplică discursului la ură, „în special la cel difuzat prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă”. Termenul „discursul la ură” este înţeles ca reglementând toate formele de exprimare care propagă, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură fondate pe intoleranţă, inclusiv intoleranţa care se exprimă sub formă de naţionalism agresiv şi de etnocentrism, de discriminare şi ostilitate faţă de minorităţi, imigranţi şi persoane provenite din imigraţie.

 Or, în cele două emisiuni au fost formulate opinii lipsite de toleranţă la adresa reprezentanţilor minorităţii maghiare (persoane de naţionalitate maghiară), a formaţiunii care reprezintă interesele acesteia, respectiv UDMR, susţinute direct sau indirect, după caz, de către moderator; exemplificăm din raportul de monitorizare: „Până la urmă, să ştiţi că este un mare pericol să pui în fruntea culturii româneşti pe domnul Kelemen Hunor,(...)” (jurnalistul Octavian Hoandră) / „Vreau să vă spun că Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific al acestei ţări, a spus că există practic în Covasna şi Harghita o epurare etnică” (invitatul Florian Bichir, membru CNSAS) / „... dar nu să ai un aşa zis partid şacal, format din nişte grofi care-şi duc amantele tot la Paris, nu la Budapesta, care se îmbogăţesc şi-i doare în paişpe de comunitatea maghiară. Nişte şantajişti ordinari, ăştia sunt. Dacă îl prinzi, zice nu mă persecuţi, că-s maghiar. Nu te persecut, îţi spun doar că eşti un hoţ nenorocit.” (invitatul Florian Bichir, membru CNSAS).
 Având în vedere aceste aspecte, Consiliul a decis, cu respectarea dispoziţiilor art. 90 alin. (4) şi a condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului, sancţionarea radiodifuzorului S.C. REALITATEA MEDIA S.A. cu amendă în cuantum de 20.000 lei.

 În temeiul şi cu respectarea art. 90 alin. (1) lit. g), (2) şi (4), precum şi ale art. 91 alin. (1) şi (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

 Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea

 DECIZIE:

 Art. 1: Radiodifuzorul S.C. REALITATEA MEDIA S.A. (licenţa audiovizuală S-TV nr. 30.8/27.03.2001 şi decizia de autorizare nr. 447.2-2/25.10.2011) se sancţionează cu amendă în cuantum de 20.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 40 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale articolelor 66 alin. (1) lit. (a) şi 70 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările şi completările ulterioare.

 Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.

 Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art. 931 alin. (1) şi (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, radiodifuzorul are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, sonor şi vizual, de cel puţin 3 ori, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text:

 „Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune REALITATEA TV cu amendă de 20.000 lei, întrucât, la difuzarea unor subiecte de interes public, abordate în cadrul emisiunii „Jocuri de putere”, ediţiile din 03 şi 10 martie 2014, nu a prezentat şi punctul de vedere al minorităţii maghiare, fapt ce contravine prevederilor art. 70 din Codul audiovizualului.
 Potrivit acestor dispoziţii, în cadrul programelor de ştiri şi dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale se va prezenta şi un punct de vedere al acestora. De asemenea, sancţiunea a fost aplicată şi pentru încălcarea principiului asigurării imparţialităţii în cadrul serviciilor de programe prevăzut de art. 66 din Codul audiovizualului, precum şi pentru nerespectarea art. 40 din Legea audiovizualului, potrivit căruia este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală."

 Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.