Decizia nr. 116 din 08.03.2012

13.03.2012


Trimiteteţi articolul prin email title=

privind amendarea cu 10.000 lei a S.C. TELE M S.A.
 Iaşi, Şos. Codrescu nr. 6, Jud. Iaşi CUI 1969117

 pentru postul de televiziune TELE ’M Iaşi

Întrunit în şedinţă publică în ziua de 8 martie 2012, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul întocmit de Serviciul Inspecţie, în baza reclamaţiei înregistrate la C.N.A. sub nr. 3111/27.02.2012 cu privire la emisiunea „Raport de caz”, ediţiile difuzate în 25 ianuarie, 15 şi 22 februarie 2012 de postul TELE ’M Iaşi.
 Postul de televiziune TELE ’M Iaşi aparţine radiodifuzorului S.C. TELE M S.A. (licenţa audiovizuală nr. TV 003.2/08.01.1993 şi decizia de autorizare nr. 017/12.05.1994 şi de reautorizare nr. 017-1/12.05.1994 eliberată la data de 05.09.2007).

În urma analizării raportului, Consiliul a constatat că radiodifuzorul S.C. TELE M S.A. a încălcat prevederile art. 3 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile articolelor 30, 34 alin. (1), 40 alin. (1) şi 64 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Potrivit dispoziţiilor invocate:

Legea audiovizualului:

  • art. 3 alin. (1): Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului. Codul audiovizualului
  • art. 30: Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.
  • art. 34 alin. (1): Orice persoană are dreptul la propria imagine.
  • art. 40 alin. (1): În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.
  • art. 64 alin. (1): În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
     b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.

În fapt, postul de televiziune TELE ’M IAŞI a difuzat în data de 25 ianuarie 2012 emisiunea „Raport de caz”, moderată de domnul Călin Ciubotari, ediţie la care a participat, în calitate de invitat, domnul Sorin Ionescu - consilier local PD-L. Pe parcursul emisiunii au fost discutate aspecte referitoare la activitatea primarului municipiului Iaşi. Emisiunea a fost interactivă, cu telefoane în direct de la telespectatori, prin care aceştia au lăudat sau criticat activitatea primarului. Pe ecran a fost afişat titlul: Raport de caz. În debutul emisiunii, moderatorul a informat publicul despre faptul că dl. Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi, s-ar fi autodeclarat „sfânt” la un revelion al pensionarilor, când „era sub aburii alcoolului”. A fost difuzat un material despre “Minunile Sfântului Gheorghe Nichita”. ”Minunile” prezentate în emisiune au vizat nerealizările din mandatul de primar ale domnului Gheorghe Nichita. Titlul pe ecran: Minunile Sfintului Gheorghe Nichita. Materialul difuzat a conţinut acuzaţii nesusţinute cu dovezi la adresa d-lui Gheorghe Nichita, acuzaţii de natură a aduce atingerii imaginii, onoarei şi reputaţiei acestuia.

Redăm din raportul de monitorizare:
 „Voice off: Anno domini 2012, Iaşi. Sodomizat politic ani la rând, oraşul celor 7 ruine îşi găseşte finalmente, divinitatea protectoare. Se numeşte Nichita, Gheorghe Nichita. Subinginer din Dorohoi, combinator la RAJAH, dezastruos primar şi, de curând, într-un puseu de onanism mental, autodeclarat sfânt.
 Voice off: Din cauza acestor minuni oraşul a ajuns un adevărat iad. Însă, pentru că tupeul, neruşinarea şi inconştienţa primarului au atins, de-a lungul anilor, dimensiuni supranaturale, faptele acestea tot minuni se cheamă. Titlul afişat pe ecran: Minunea 1 - La braţ cu diavolul!

Informaţiile difuzate prin voce din off au conţinut acuzaţii nesusţinute cu dovezi la adresa primarului Gheorghe Nichita potrivit cărora acesta ar fi semnat nişte note informative sub numele de Mihăiţă.
 „Voice off: Precum atâţia alţi sfinţi, Gheorghe Nichita a trebuit să cunoască diavolul. Şi, ca să-l cunoască mai bine, în 1978 a început să-l slujească. Notele informative semnate de Mihăiţă pentru temuta securitate, laşitatea cu care Nichita nu şi-a recunoscut mârşava faptă decât pus în faţa dovezilor, angajamentul semnat cu mâna sigură...”.

Prezentarea a continuat cu Minunea 2 - Falimentarea regiilor ieşene. Şi în această prezentare au fost aduse acuzaţii la adresa primarului, acuzaţii potrivit cărora ar fi falimentat „cu succes” transportul în comun al municipiului Iaşi şi că suma de 50 miliarde lei vechi atribuită pentru modernizarea CET a fost reorientată către clubul de fotbal şi către unele reparaţii stradale, acuzaţii care nu au fost însoţite de punctul său de vedere. Aceleaşi acuzaţii nesusţinute cu dovezi au fost aduse şi la adresa altor persoane.

Redăm din raportul de monitorizare:
 „Voice off: Cu sfântul concurs al mucenicilor de ieri ai Divinităţii Naţionale Anticorupţie, Marian Gheorghiţă şi Nicolae Ionaşcu, dar şi al mucenicului de azi, Sorin Călin, preasfântul primar Gheorghe Nichita a reuşit falimentarea cu succes a transportului în comun.
 Voice off: La CET, situaţia are acelaşi miros de trandafiri, dar cu iz de votcă rusească, ţinuţi în agheazma pentru gargara electorală. În 2004, o parte din cele 50 miliarde lei vechi menite modernizării CET sunt reorientate către clubul de fotbal şi aşa zise reparaţii stradale.
 Voice off: În anul canonizării lui Nichita, 2012, CET este practic în moarte clinică, cadavrul a fost băgat în formolul unui faliment încă nedeclarat.”
 Pe ecran a fost afişat titlul: Minunea 3 - Dezastrul Politehnicii Şi în acest moment al emisiunii au fost aduse acuzaţii de natură a prejudicia imaginea, reputaţia şi onoarea d-lui Gheorghe Nichita, fără ca radiodifuzorul să prezinte şi punctul de vedere al primarului.

Redăm din raportul de monitorizare:
 „Voice off: Sfântul de stadion Gheorghe Nichita a manipulat, ani la rând, miile de suporteri ieşeni băgându-le pe gât iluzia unei mari echipe de fotbal. Scopul său major, atragerea de capital electoral, a secătuit bugetul unui oraş.
 Voice off: Managementul defectuos, orientat doar către interesele primarului, duce la inevitabila intrare în insolvenţă a clubului. Titlu pe ecran : Minunea 4 - Lucrările de la Palas
 Voice off: În ciuda unor decizii definitive şi irevocabile ale Curţilor de Apel Iaşi şi Oradea, lucrările de la Palas, scoase în afara legii, continuă. În aprilie 2010, rugăciunile Sfântului Gheorghe Nichita şi ale sfântului Iulian Dascălu, care, în treacăt fie spus, are, în Tudor Vladimirescu, şi o biserică ce-i poartă numele, au fost ascultate de Divinitatea Naţională Anticorupţie.
 Voice off: Palas nu a însemnat decât haos, debandadă urbană, sufocare vizuală a Palatului Culturii, minciună şi interes.
 Titlu pe ecran: Minunea 5 - Iaşi: câinele mai scump ca porcul!
 Titlu pe ecran: Minunea 6 - Îngroparea turismului ieşean
 Voice off: Oraşul, poreclit de Nichita şi aplaudacii lui drept „capitala culturală”, este turistic doar în mintea abulică a unora. Gara Iaşi: un loc împuţit. Aeroportul: o iluzie prin care zboară porci mistreţi, Palatul Culturii închis, veşnic în renovare etc.
 Titlu pe ecran: Minunea 7 - Întuneric, pe bani mulţi.
 Voice off: Nichita a dorit o nouă suplimentare,1,8 milioane euro.Tot Luxten a executat, cu peste jumătate de milion de euro în plus, instalaţia de iluminat la stadionul din Copou. Asta poate pentru că sfinţii au răsplătit întotdeauna „băieţii buni şi deştepţi”.
 Titlu pe ecran: Minunea 8 - Iaşi 600 - o gogoaşă umplută cu 3 milioane euro...
 „Voice off: În 2008, cu puţin înaintea alegerilor locale, Nichita lansează cu fast programul ”Iaşi 600”....Pe ce s-au dus 3 milioane de euro? Pe jalnice mărunţisuri electorale.”
 Titlu pe ecran: Minunea 9 - Creditul Dexia, numele risipei
 Voice off: Cele 200 milioane de lei, accesate prin creditul DEXIA în 2009, au lăsat Iaşul îndatorat pentru urmatoarele două decenii. Şi mai grav, Primăria nu poate justifica modul în care au fost cheltuite 30 milioane de lei.
 Titlu pe ecran: Minunea 10
 Voice off: Pentru toate faptele minunate descrise mai sus, orice muritor de rând ar fi ajuns de mult la răcoare. Sfântul Gheorghe Nichita, însă, a reuşit mereu să facă în aşa fel încât dosarele deschise pe numele său să se închidă....
 Titlu pe ecran: Un sfânt făţarnic şi păcătos
 Voice off: Dincolo de glumă, primarul Gheorghe Nichita este ieşeanul cel mai departe de sfinţenie.... Din 2004 încoace a demonstrat că sfinte, pentru el, sunt doar interesele personale, combinaţii de tot felul, menite să-i aducă prosperitate şi capital politic.”

În continuare, în studio au avut loc discuţii între moderator şi invitat pe marginea materialului prezentat, invitatul formulând acuzaţii nesusţinute cu dovezi la adresa primarului municipiului Iaşi, fără ca moderatorul să solicite şi punctul de vedere al d-lui Gheorghe Nichita cu privire la acuzaţiile formulate împotriva sa, deşi a afirmat, la un moment dat, în mod ironic, că primarul a refuzat invitaţia în platoul emisiunii pentru că „nu vrea să-şi păteze aura de muritor de rând”. Pentru conţinutul emisiunii difuzate în data de 25 ianuarie 2012, primarul municipiului Iaşi a solicitat radiodifuzorului acordarea unui drept la replică.

În emisiunea din 15 februarie 2012 difuzată sub titlul „Raport de caz – drept la replică” şi moderată de dl. Călin Ciubotari, în care au fost invitaţi domnii C. Simirad – Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi şi Daniel Oajdea – deputat independent, a fost prezentat un aşa zis drept la replică solicitat de dl. Gheorghe Nichita, primarul municipiului Iaşi. Deşi radiodifuzorul avea obligaţia să difuzeze pe post textul integral al replicii, astfel cum a fost transmis de dl. Gheorghe Nichita, în emisiunea din 15 februarie 2012 a fost prezentat o parte din textul replicii, însoţit de comentariile moderatorului şi ale invitaţilor emisiunii.

Prin comentariile făcute asupra textului replicii, atât moderatorul, cât şi invitaţii emisiunii au formulat din nou acuzaţii la adresa primarului Gheorghe Nichita, acuzaţii de natură a-i prejudicia imaginea, deşi moderatorul a afirmat, la un moment dat, că acesta ar fi trebuit să fie în studio pentru a-şi exprima opinia cu privire la acuzaţiile prezentate.

Redăm din raport:
 C. Simirad: ...eu cred că Gh. Nichita are o frică extraordinară de a pierde alegerile... dl Nichita a ajuns acum încât audienţele le dă însoţit de mascaţi.
 D Oajdea: ...toţi ieşenii ştiu că un primar care cheltuie bani şi nu are rezultate nu poate fi decât sau incapabil sau prea lacom de şpăgi.
 C Simirad: intrarea Iaşului în faliment începe să dea roade.
 D. Oajdea: ...uitati-vă, străzile care au fost făcute pe creditul celebru, Dexia, astăzi sunt din nou într-o stare proastă, iar avem gropi acolo, putea să facă expertiză şi nu a făcut-o.” A fost redifuzat reportajul intitulat „Sfântul Gh. Nichita” difuzat în emisiunea din 25 ianuarie 2012.
 Moderator: Haideţi să o luăm punctual, o să sar acele atacuri la persoană de care este înţesat acest aşa zis drept la replică şi o să mă refer punctual la reacţiile pe subiect ale primarului Nichita. În privinţa notelor informative, dumnealui spune că ţin să vă aduc la cunoştinţă că prin decizia CNSAS dl. Nichita Gheorghe nu i se poate atribui calitatea de lucrător, colaborator al securităţii. Dl Nichita aţi semnat un angajament pe care noi l-am prezentat negru pe alb... politicienii care se simţeau cu musca pe căciulă au votat apoi schimbarea şi îndulcirea acestei legi.
 Moderator: ..şi, domnilor, în definitiv, Sibiu, Piteşti, Constanţa sunt oraşe în care maz-urile s-au achiziţionat cu jumătate sau o treime din preţul cu care s-au achiziţionat la Iaşi.
 C. Simirad: Cu maz-urile toată lumea ştie că acolo s-au umflat preţurile , nu ştiu prin ce mijloace.
 Moderator: A fost furăciune sau nu a fost povestea cu maz-urile?
 C. Simirad: După părerea mea, categoric.
 Moderator : Am ajuns la capitolul CET.
 C. Simirad: CET-ul, când am plecat, era pe profit.
 D. Oajdea: După cum ştim cu toţii DNA-ul nu a spus mare lucru în cazul lui Nichita.
 D. Oajdea: Iaşiul, spre deosebire de alte mari oraşe, cumpără cărbuni aproape dublu.
 D. Oajdea: CET-ul a fost obligat să sponsorizeze în mod constant fotbalul şi lipsa totală de preocupare privind managementul pierderilor şi aşa mai departe duce la dublarea cel puţin a gigacaloriei şi în final la falimentul CET.
 Moderator: toată lumea ştie ce înseamnă RATP la Iaşi, ce înseamnă falimentarea RATP.
 C. Simirad: Nu există numai un faliment al regiilor, există un faliment al oraşului...
 D. Oajdea: Avem un transport în comun mult mai scump decât în oraşele comparabile....el face tot felul de combinaţii din acestea pe banii ieşenilor
 C. Simirad: Dl Nichita nu cred că are valoarea banilor publici, domnia sa are doar valoarea banilor proprii... întotdeauna când sunt posibilităţi de acestea de a risipi banul public şi de a crea posibilitatea şifonării banului public atuncea este foarte generos.
 D. Oajdea : Oamenii erau obligaţi să semneze pe bani de ordinul zecilor de mii de euro pe care nu îi luau, ei luau mult mai puţini... de asta avea grijă primarul, de fotbal... toate societăţile subordonate primăriei trebuiau să finanţeze fotbalul şi ieşenii să plătească fotbal pe factura de întreţinere.
 D. Oajdea: El a fost scos de sub urmărire penală si nu a a fost condamnat pentru că a avut relaţiile necesare să întârzie înaintarea dosarului până când faptele au fost prescrise, nu pentru că nu e vinovat.”

Emisiunea „Raport de caz” din 22 februarie 2012, moderată de dl. Călin Ciubotari l-a avut ca invitat pe dl. C. Simirad – Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
 Şi în această ediţie au fost făcute comentarii cu privire la conţinutul textului replicii transmis de primarul Gh. Nichita pentru acuzaţiile aduse în cadrul emisiunii din 25 ianuarie 2012.
 În acest context, moderatorul a citit unele pasaje din textul dreptului la replică, pe care l-a considerat „unul foarte ciudat”, pasaje care au fost comentate în studio de moderator şi de invitat. Pe parcursul emisiunii, telespectatorii au intervenit, prin telefon, criticând sau lăudând activitatea primarului Gh. Nichita, cât şi a d-lui C. Simirad (fost primar al municipiului Iaşi). Comentând textul replicii, atât moderatorul, cât şi invitatul emisiunii au adus acuzaţii nesusţinute cu dovezi la adresa primarului Gh. Nichita.

Redăm din raportul de monitorizare:
 „Moderator: Dar există o clientelă care trebuie să aibă o bucată de pâine.
 C. Simirad: Nu cred că numai clientela este interesată... în jurul banului public se creează adevărate haite care se înfruptă şi se sprijină reciproc.
 C. Simirad: Deci Realitatea TV se va implica mult mai mult în campania electorală pentru dl. Nichita, este o relaţie veche de colaborare.
 Moderator: Vă referiţi la achiziţia MAZ-urilor?
 C. Simirad: Exact, care au fost luate la preţ dublu.
 Moderator: Dl Simirad, vă propun dvs. şi telespectatorilor să discutăm aplicat pe dreptul la replică al d-lui Gh.Nichita şi, în acest sens, să prezentăm partea a doua a filmuleţului care l-a scandalizat şi l-a panicat pe încă edilul şef.
 În continuare, au fost redifuzate unele secvenţe din reportajul „Sfântul Gh. Nichita” transmis în emisiunea din 25 ianuarie 2012 şi au fost citite unele pasaje din textul replicii formulat de primarul Gh. Nichita. „C. Simirad: Ceea ce îl tentează pe domnia sa sunt proiectele europene, proiecte care, bineînţeles, se pot dirija într-o direcţie mai puţin ortodoxă.
 Moderator:... Ca să vă dau un exemplu, d-le Simirad concentraţi-vă că nu aţi mai auzit aşa ceva: ”Sper că eşecul campaniei de presă negativă lansată de postul Tele M împotriva Palas să nu afecteze salariile sau locurile de muncă a jurnaliştilor postului.”
 C. Simirad: Posturile de televiziune i-au oferit generos o mulţime de timp la dispoziţie, el plăteşte şi el destul de generos pentru că, din fericire, sau din nenorocire, are de unde să plătească.
 C. Simirad :M-aţi întrebat ce fel de om am prefera în locul domniei sale. Personal şi fără să trişez aş spune că şi un drac cu coarne ar fi mai bine.
 Moderator: Legat de împrumutul Dexia unde s-au prăduit banii cu o mare veselie, dl Gh. Nichita spune că toate lucrurile sunt clare, că toate probele au fost rezolvate.
 C. Simirad: V-aţi pus întrebarea de ce dl. Nichita nu a făcut nicio clădire, nici o poiată cât timp a fost primar?... dacă observaţi toate investiţiile d-lui Gheorghe Nichita s-au făcut în zone unde banul public se poate risipi fără a avea un control eficient.”.

Analizând cele trei ediţii ale emisiunii „Raport de caz”, difuzate în zilele de 25 ianuarie, 15 şi 22 februarie 2012, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul a încălcat prevederile referitoare la respectarea drepturilor fundamentale ale omului ocrotite de Legea şi Codul audiovizualului. Normele prevăzute de art. 3 din Legea audiovizualului, precum şi cele instituite de art. 30 şi 34 alin. (1) din Codul audiovizualului obligă radiodifuzorii să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în speţă, dreptul la imagine, onoare şi reputaţie ale persoanei.

Astfel, în emisiunile ce au făcut obiectul raportului de monitorizare, au fost aduse acuzaţii de natură a prejudicia imaginea d-lui Gheorghe Nichita, precum şi a altor persoane despre care s-a discutat în emisiune, fără ca afirmaţiile acuzatoare să fie susţinute cu dovezi şi fără ca persoanele în cauză să-şi poată exprima punctul de vedere cu privire la acuzaţiile formulate împotriva lor.

O astfel de prezentare a fost de natură să afecteze şi să distorsioneze opinia publicului cu privire la subiectul supus dezbaterii, întrucât, în lipsa unor probe, a unor explicaţii ori a unui punct de vedere opus celui prezentat de radiodifuzor, telespectatorii nu şi-au putut forma în mod liber opinia cu privire la temele de interes general ce au fost discutate, pentru a evalua cât de justificate sunt acuzaţiile formulate împotriva persoanelor despre care s-a discutat în emisiune.

Obligaţia de a respecta dreptul la imagine a persoanei aparţine radiodifuzorului, persoanei acuzate nefiindu-i imputabil faptul că nu urmăreşte o emisiune la televizor al cărei subiect de discuţie este şi nu intervine în cadrul acesteia pentru a-şi apăra imaginea.

Legislaţia audiovizuală prevede în sarcina oricărui radiodifuzor obligaţia potrivit căreia atunci când într-o emisiune se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, persoanele acuzate au dreptul de a interveni pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la aceste acuzaţii, tocmai pentru a nu le fi lezat dreptul la imagine. Dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars. Consiliul a apreciat că maniera în care au fost prezentate publicului unele informaţii în care au fost făcute afirmaţii acuzatoare, sub forma unor fapte nesusceptibile de a mai fi probate, a fost de natură a prejudicia dreptul la imagine, onoare şi reputaţie ale persoanei.

De asemenea, membrii Consiliului au constatat că, şi în contextul prezentării dreptului la replică transmis de dl. Gheorghe Nichita în legătură cu emisiunea din 25 ianuarie 2012, radiodifuzorul nu numai că nu a difuzat textul în condiţiile legale, dar, prin comentariile făcute cu privire la conţinutul acestui text a lansat din nou o serie de afirmaţii acuzatoare, nesusţinute cu dovezi, la adresa acestuia.

În afară de aceste aspecte, Consiliul a constatat că emisiunile au fost difuzate şi cu încălcarea prevederilor art. 64 din Codul audiovizualului, în sensul că informarea publicului s-a făcut fără respectarea principiului potrivit căruia informarea privind un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.
 Procedând în această manieră, radiodifuzorul a privat publicul de posibilitatea de a fi informat în mod corect, ceea ce contravine obligaţiilor sale asumate ca titular de licenţă audiovizuală.
 Faţă de toate aceste aspecte, membrii Consiliului au propus sancţionarea radiodifuzorului cu amendă în cuantum de 10.000 lei. Supusă la vot, propunerea de amendare a fost adoptată cu respectarea condiţiilor de legalitate prevăzute de art. 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul dispoziţiilor art. 144 alin. (2) şi (3) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările ulterioare, ale art. 90 alin. (1) lit. h), alin. (2) şi (4) şi ale art. 91 alin. (1) şi (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea

DECIZIE:

 Art. 1: Radiodifuzorul S.C. TELE M S.A., titular al licenţei audiovizuale nr. TV 003.2/08.01.1993 şi al deciziei de autorizare nr. 017/12.05.1994 şi de reautorizare nr. 017-1/12.05.1994, eliberată la data de 05.09.2007, pentru postul de televiziune TELE’M IAŞI, se sancţionează cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 30, art. 34 alin. (1), art. 40 alin. (1) şi art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, cu modificările ulterioare.
 Art. 2. În conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului, prezenta decizie poate fi atacată direct la secţia de contencios administrativ a curţii de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare.
 Art. 3. Potrivit dispoziţiilor art. 931 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 504/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 333/2009, radiodifuzorul SC TELE M S.A. are obligaţia de a transmite în următoarele 24 de ore de la comunicare, în intervalul orar 18.00-22.00, din care o dată în principala emisiune de ştiri, următorul text:

Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune TELE’M IAŞI cu amendă de 10.000 lei, întrucât în cadrul emisiunii „Raport de caz”, ediţiile din 25 ianuarie, 15 şi 22 februarie 2012, primarului municipiului Iaşi i-au fost aduse acuzaţii nedovedite şi nu i s-a solicitat punctul de vedere în legătură cu faptele imputate, ceea ce a fost de natură a-i prejudicia imaginea.”

Vă atragem atenţia că textul nu poate fi difuzat în calupuri de publicitate.